Foto: Guliver/Getty Images
S-a discutat la World Economic Forum de la Davos despre faptul că filantropia nu dă roade, că a rezolva problemele lumii cu resurse private are limitare și nu duce la schimbare reală. Că este nevoie de o politică de taxare agresivă și să lăsăm statele să se ocupe.
În principiu nu este rău. Schimbarea sistemică fără stat e deseori imposibilă.
Pe de altă parte, există un rol major al filantropiei. Arms-length-philanthropy sau, cum i-am zice în română, filantropia de proximitate, la îndemână. Cea în care ne folosim resursele pentru a repara, dezvolta, salva ceea ce iubim în comunitatea noastră, locul în care am ales să trăim și pe care avem puterea să-l facem mai bun.
Filantropia asta construiește spitale rapid și eficient, trimite copii la școală, curăță munții de gunoaie sau pune panouri solare pentru a aduce electricitate familiilor din sate izolate astfel încât copiii să nu mai învețe la lumânare (da, în 2019).
Filantropia are rolul de a salva aici și acum grupuri de oameni care fie sunt prea mici ca să stârnească intervenția statului, fie au probleme prea mari pentru a fi rezolvate “sistemic”.
Statul încurajează filantropia în România. Există o lege a sponsorizării care permite companiilor să deducă o parte din impozit făcând sponsorizări către organizații care produc schimbare în comunitatea lor.
De la 1 aprilie 2019 se modifică ceva în modul în care funcționează această lege (cf legii 30/2019). Pentru ca sponsorizările să fie deductibile, ele vor putea fi făcute doar către organizații care se înregistrează într-un registru special ANAF (Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscal). Acest registru ar trebui să fie creat până pe 15 martie. În acest moment nu sunt cunoscute regulile conform cărora organizațiile se pot înscrie și motivele pentru care nu ar putea fi admise.
S-a creat, o data cu această reglementare și din pricina multelor modificări din Codul Fiscal care afectează inclusiv accesul la finanțare pentru un număr mare de organizații din România, o stare generală de confuzie și blocaj.
Toate discuțiile au două concluzii clare:
Se pot face în continuare sponsorizări deductibile conform actualei forme a Legii sponsorizării (20% din impozitul pe profit dar nu mai mult de 0.5% din cifra de afaceri) către orice organizație legal înființată până la data de 31 martie inclusiv.
Este nevoie de aceste resurse deblocate acum pentru că, orice întârziere de implementare a registrului ANAF va crea un blocaj care poate dura luni.
Lunile acestea se traduc în imposibilitatea de a oferi celor aflați într-un moment greu al vieții lor acces la hrană, școală, adăpost sau sănătate.
O mica sinteză a situației actuale:
- Companiile cu cifra de afaceri anuală de peste 1 milion de Euro, impozitate pe baza profitului, pot oferi ONG-urilor, indiferent de domeniul de activitate, sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozit și 0,5% din cifra de afaceri (conform Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și Legii nr. 227/2015 - Cod Fiscal, cu modificările și completările ulterioare).
- Societățile comerciale cu cifra de afaceri anuală de sub 1 milion de Euro (microîntreprinderi), impozitate pe baza venitului, pot oferi ONG-urilor care furnizează servicii sociale și au minim un serviciu social licențiat sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozitul pe venit (conform OUG 25/2018). Începând cu 1 aprilie 2019 microîntreprinderile vor putea oferi sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozitul pe venit oricărui ONG care își desfășoară activitatea conform legii, indiferent de domeniul de activitate (conform legii 30/2019).
- Începând cu 1 aprilie 2019 companiile, indiferent de modalitatea de impozitare (pe baza profitului sau venitului) vor putea oferi sponsorizări deductibile doar ONG-urilor care sunt înscrise la data încheierii contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Acest nou registru va fi organizat de ANAF (conform legii 30/2019).
Avem nevoie de filantropie acum mai mult ca oricând. De bani care să meargă direct în comunitate, acolo unde companiile și firmele văd probleme și încearcă să le rezolve pentru a reuși să funcționeze într-o comunitate sănătoasă.
În tot acest context vorbim și despre mecanismul “2%” care permite cetățenilor să redirecționeze 2% sau 3.5% din impozitul către stat spre orice organizație (lista organizațiilor care pot primi 3.5% o puteți consulta aici: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848). Data limită pentru depunerea acestor formulare a fost stabiltă la 15 martie pentru 2019, ceea ce este o noutate de asemenea în proces.
Decizia este la fiecare dintre noi. Și fiecare luăm decizii raționale și emoționale, dar mai ales pe baza unor informații corecte și uitându-ne la imaginea de ansamblu. E complicat, simțim că nu mai ținem pasul cu schimbările, că sunt prea multe și ne crează anxitetate. Dar e ok, hai să respirăm și să mergem mai departe. Dacă aveți vreo întrebare sau nelămurire, povestim. Dați-ne un semn pe pagina de facebook a Asociației pentru Relații Comunitare, ne-am bucura să ajutăm.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.