Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Guvernul dă o lovitură IMM-urilor, schimbându-le peste noapte regimul fiscal: impozit de 16% pe profit, în loc de 1% pe venit pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri peste 500.000 euro

Adrian Caciu

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu // Foto: Inquam Photos / George Călin

IMM-urile cu cifră de afaceri peste 500.000 de euro vor plăti din 2022 impozit de 16% pe profit, în loc de 1% pe cifra de afaceri, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site de Ministerul Finanțelor, scrie G4Media.

Ministerul Finanțelor invocă drept motiv, în nota de fundamentare a OUG, prevederile Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), unde însă măsura apare cu termen de aplicare primul trimestru din anul 2023. În plus, în PNRR nu este impusă o anumită limită, ci o scădere graduală a pragului, care în prezent este de 1.000.000 de euro.

Potrivit Consiliul Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii din România, statul ar încasa în plus de la microîntreprinderi 4,8 miliarde lei, odată cu scăderea la 500.000 de euro a pragului de încadrare la impozitul de 1% pe venit, conform Economedia.ro. Asta s-ar reflecta, în cazul IMM-urilor, în lipsă mai mare de lichidități, creditare scăzută, investiții reduse, pierderea competitivității și dispariția unor microîntreprinderi, conform CNIPMMR.

Întrebat joi de reporteri despre măsura de reducere a pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că vrea ca fondurile pentru „redresarea României” să provină din reducerea evaziunii fiscale.

„Nu a fost asta scopul, că dacă micșorăm plafonul la microîntreprinderi, de acolo o să scoatem banii necesari pentru România. Banii necesari pentru ceea ce înseamnă redresarea României sau a bugetului de stat sau acoperirea facturii sociale care este imperios necesară vor fi din combaterea evaziunii fiscale”, a afirmat ministrul Adrian Câciu, potrivit Economedia.

Citiți și:

Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență:

ART. XXIV – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 47 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;”

2. La articolul 52, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.”

3. La articolul 55, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a reducerii plafonului privind nivelul veniturilor realizate, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2022.”

Citiți mai jos integral proiectul OUG:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult