Florin Cîțu, despre PNRR: Provocarea pentru miniștri, în următoarele 2 săptămâni, este să vină cu proiectele tehnice în detaliu

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Pentru prima oară, România prezintă un plan credibil”, a dat asigurări joi premierul Florin Cîțu, întors recent din vizita de la Bruxelles, unde „rolul” său a fost să convingă oficialii europeni că țara noastră poate folosi toți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv împrumuturile, fără să pună în pericol stabilitatea fiscală.

„România va depune un PNRR cu toată suma de 29.2 miliarde de euro”, a precizat premierul. Însă greul de acum începe. Cabinetul Cîțu mai are în față două săptămâni în care să pună la punct proiecte tehnice detaliate și să prezinte garanții că ele vor fi finalizate în următorii 5 ani. Vestea bună este că pentru infrastructură - pentru autostrăzi și căi ferate - ar urma să fie alocat 27% din PNRR.

„Provocarea pentru miniștri, în următoarele două săptămâni, este să vină cu proiectele tehnice în detaliu. Repet, discuțiile au fost pe suma mare, pe cum împărțim împrumuturile pe perioada 2022- 2026 și pe prioritățile din România. Provocarea este ca miniștrii să vină cu proiectele tehnice în două săptămâni. Infrastructura rămâne în PNRR, nu s-a schimbat nimic: 27% din PNRR rămâne acolo. Nu mai sunt probleme pe componente, toate rămân acolo, sunt 29,2 miliarde. Acum depinde de noi să avem aceste proiecte la detaliu, care să poată fi aprobate la final de Comisie. Scopul nostru este ca, în următoarele 2 săptămâni, să ne asigurăm că avem proiecte complete, care să poată fi finalizate în termen, până la finalul lui 2026”, a declarat premierul, care le-a cerut public miniștrilor „să lucreze 24 de ore din 24 pentru a ne asigura că totul este perfect înainte de a depune PNRR”.

Reforme care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență:

• Reforma pensiilor - asigurarea unui nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
•  Reforme în politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
• Companiile cu capital de stat - revizuirea cadrului legislativ pentru îmbunătățirea guvernanței corporative 
• Salarizarea în administrația publică - revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
• Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare 
• Administrație publică - un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
• Justiție - modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
• Transport fără emisii de carbon - introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
• Energie Regenerabilă - promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Exemple de investiții pe componentele mature, așa cum au fost prezentate pe Facebook de Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene:

 PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro

Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

1. Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică - circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

2. Instrument de capital de risc pentru IMM-uri - circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

3. Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes - circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4. Digitalizarea IMM-urilor - fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE - circa 200 milioane euro

5. O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

6. Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

7. Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8. Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producţie: crica 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

- 10.000 de laboratoare

- 2.000 de microbuze verzi achiziționate

- peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier

- 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate - 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

- Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare

- 3000 de cabinete medici de familie

- 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro

Transport - 8,5 miliarde euro

Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

Florin Cîțu a avut la Bruxelles în această săptămână o întâlnire cu Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, cu care a discutat despre Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și o întrevedere și cu comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean. Marți seară, Florin Cîțu, a avut o cină de lucru cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

România va depune PNNR la Comisia Europeană pe 31 mai.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp