Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Ministrul Cristian Ghinea: În materie de autostrăzi, Moldova este prioritatea absolută. Prin PNRR, rezolvăm datorie istorică față de Moldova. Interviu Republica

Cristian Ghinea

Foto: Inquam Photos

În această perioadă, la Bruxelles se poartă o negociere „destul de dură” în ceea ce privește suma alocată infrastructurii rutiere în Planul Național de Redresare și Reziliență propus de România, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

„Propunerea de va avea rutier în PNRR va rămâne. Negociem suma. Comisia Europeană spune așa: Acest mecanism european nu a fost creat pentru a recupera datorii istorice. Și noi spunem: Da, înțelegem, dar fără autostrăzi nu putem să avem competitivitatea necesară pentru a face restul economiei să meargă. Noi insistăm pe chestiune asta - hai să vedem ce reforme putem să adăugăm la chestiunea transporturi pentru a o face să treacă această, haideți să discutăm ce îngrijorări aveți dvs., legitime de altfel dat fiind istoricul nostru, că dățile trecute am rămas cu bani nefolosiți, hai să vedem cum putem să rezolvăm.

Ei spun: Dar aveți oricum bani, prin Programul Operațional Transporturi. Și răspunsul nostru este: Da, dar mai avem nevoie și de mai mult, nevoia este undeva la 10 miliarde de euro. Trebuie să punem și banii din programul operațional regional, și banii din PNRR și tot nu ajungem acolo. E o diferență de viziune pe care insistăm, e parte dintr-o negociere pe care ne-o asumăm și care este una destul de dură”, spune ministrul într-un interviu pentru Republica.

La capitolele sănătate, educație și renovări de clădiri, România este mai avansată în negocierile pentru PNRR ajungând la o formă „mulțumitoare”, consideră acesta. Însă discuțiile preliminare aprobării PNRR întâmpină de multe ori dificultăți, unul dintre motive fiind nivelul de detaliu în care trebuie să fie prezentate proiectele. „Dacă mă întrebați pe mine, chiar cred că se exagerează și că ne îndreptăm spre o supărare a mai multor țări, pentru că există un fel de supracontrol pe foarte multe detalii pe care nu ai cum să le știi de la început. Chiar au fost declarații în acest sens ale premierului Franței, ale noului premier al Italiei (...) Toate investițiile din acest PNRR, spre deosebire de programele operaționale unde stabilim de la început problemele mari și alocările și apoi negociem și aprobăm proiect cu proiect, au o logică diferită. Trebuie să stabilim de la început toate detaliile, proiect cu proiect, cost cu cost, jalon cu jalon pe fiecare an, pentru că apoi Comisia Europeană nu mai are posibilități de a controla ce se întâmplă. De aici este și un mic stres al Comisiei, care e foarte exigentă cu propunerile, din PNRR a tuturor țărilor, pentru că vrea să fie totul clar de la început”, afirmă Ghinea.

Citiți mai jos interviul pe larg:

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, spunea că România trebuie să ajungă de la suma pe care o cere acum prin PNRR, 41 de miliarde de euro, aproape de cea care i-a fost alocată, 29,2 milioane de euro. Cum veți face acest lucru?

Exact acesta a fost procesul pe care l-am descris de la bun început. Dat fiind că nevoile sunt foarte mari, mergem cu mai multe propuneri, urmând ca unele dintre propuneri să pice după dialogul informal cu Comisia Europeană. Eu nu înțeleg agitația din aceste zile, dincolo de nevoia opoziției de a puncta niște scoruri la isteria generală. Pentru că este exact procesul pe care l-am descris când am preluat mandatul. Am organizat niște consultări publice și consultări cu ministerele, în urma cărora au reieșit nevoi de vreo 70 de miliarde - propuneri din partea ministerelor, și încă vreo 40 de miliarde propuneri din partea societății, companiilor și UAT-urilor. Am spus că mergem de la început cu o supraalocare, urmând ca în dialogul informal cu Comisia să reducem. Exact în acest punct suntem acum. Lucrăm împreună cu ministerele de linie la propuneri, le trimitem la Bruxelles -de două luni organizăm de două ori pe săptămână videoconferințe, unde participă colegii mei din minister și din celelalte ministere și în care Comisia dă feedback live la prezentări. După care noi am insistat să avem un feedback detaliat în scris, tocmai ca să știm cum să prelucrăm acest material. Este și o negociere, dar și un proces de îmbunătățire. Eu înțeleg că la PSD nu există acest concept de îmbunătățire și nu sunt obișnuiți cu ideea de dialog, dar majoritatea feedback-ului Comisiei este foarte bun, la obiect și ne ajută să clarificăm niște chestiuni. Sunt unele locuri unde feedback-ul este negativ și ni se spune foarte clar: aici avem o diferență de viziune față de Guvernul României. Comisia a avut încă din decembrie la prima variantă de PNRR comentarii legate de irigații, atunci era o alocare de 6 miliarde, acum sunt 2 miliarde și puțin, dar dincolo de suma în sine este o chestiune de concept, de cum vedem acest sistem de irigații. Dacă este benefic pentru mediu sau nu. CE spune că nu, că consumă apă prea multă și că nu avem un sistem clar de management al apei ca resursă. Asta este o observație tehnică, pe care urmează să o acceptăm sau nu.

Joi, a fost această furtună, complet gratuită, legată de fake news-ul respingerii planului, care nici nu a fost trimis oficial, deci nici nu a început etapa de evaluare. Evaluarea Comisiei se face pe o grilă, e un fel de test, cu vreo 14 elemente pe care PNRR trebuie să le îndeplinească în totalitatea sa, pentru a fi acceptat. Această evaluare, pe cei 14 indicatori nu a început încă pentru că suntem în procesul de îmbunătățire. De altfel, noi la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene suntem obișnuiți cu acest mod de lucru, pentru că toate programele operaționale sunt agreate și negociate cu CE. Toate proiectele majore, mai mari de 50 de milioane de euro sunt trimise la Bruxelles, se face un review al costurilor, al calendarului, se trimit înapoi. Nu este nimic obișnuit că suntem, în cazul PNRR, interfața României cu Comisia Europeană, că lucrăm efectiv și că avem feedback, uneori pozitiv și alte ori negativ, e ceva obișnuit. Ce este specific la PNRR și aici președintele României a subliniat foarte bine este că este un instrument complet nou, care leagă banii de reforme și care a creat dificultăți în modul de implementare în foarte multe țări. Chiar când eram la Bruxelles săptămâna trecută, guvernul finlandez a anunțat că va trimite după termenul recomandat de 30 aprilie. Și planul finlandez se referă la sub 3 miliarde de euro, iar Finlanda, o țară cu o administrație performantă, nu stă în graficul recomandat, pentru că sunt foarte multe detalii care trebuie analizate.

„Ne îndreptăm spre o supărare a mai multor țări, pentru că există un fel de supracontrol pe foarte multe detalii”

De unde vine dificultatea?

Dacă mă întrebați pe mine, chiar cred că se exagerează și că ne îndreptăm spre o supărare a mai multor țări, pentru că există un fel de supracontrol pe foarte multe detalii pe care nu ai cum să le știi de la început. Chiar au fost declarații în acest sens ale premierului Franței, ale noului premier al Italiei, și lor li s-a recomandat să trimită după 30 aprilie. Noua linie de comunicare a Comisiei, care mi-a fost transmisă și mie, explicit, la Bruxelles, a fost că 30 aprilie era o recomandare, e mai bine să lucrăm împreună pe planuri, să le îmbunătățim, pentru ca evaluarea oficială să fie rapidă și să nu fim nevoiți să respingem anumite planuri. Ce se întâmplă acum cu România, acest dialog viguros și prelungit, se va întâmpla cu foarte multe țări. Bulgaria a anunțat că va trimite după 30 aprilie, Olanda, la fel, și se mai pregătesc încă vreo 10 state. 

Neobișnuit la România este doar decalajul pe care îl avem de recuperat. Pentru că trebuie să recuperăm în termen foarte scurt lipsa de obișnuință a administrației de a lucra în acest mod, cu deadline-uri și costuri foarte clare. Sunt puțin dezamăgit și nu trebuie să ascund acest lucru. Pentru că, deși am avertizat ministerele și agențiile din România care propun proiecte, în nenumărate rânduri, că anumite chestiuni trebuie mai bine gândite și anumite costuri mai bine explicate și am presupus că vom reduce astfel în mod natural supraalocarea atunci când trecem la partea de costuri, spre surpriza mea, au venit cu costuri și mai mari, dar la fel de parțial fundamentate. În timpul pe care îl avem la dispoziție va trebuie să fim mai duri în decizii și să luăm decizii mai rapid. Apoi, pe partea de reforme și asta e o observație pe care am făcut-o și eu și o face și Comisia Europeană, trebuie să să facem clarificări în reformele majore pe care ni le vom propune și asta vom face în perioada următoare. Avem luni întâlnire cu președintele României, o întâlnire care era programată cu câteva zile înainte deci e parte din procesul obișnuit.

Ce propuneri veți continua să susțineți și la ce propuneri veți renunța?

Luni mergem la președinte cu niște scenarii de alocări, ca să ajungem în alocarea de 29 miliarde. Nu o să dau detalii, pentru că e un circuit de decizie și în toată această perioadă am încercat să fim aliniați și cu președintele și cu cei din Coaliția de guvernare, să avem dezbateri parlamentare și să ținem informată opinia publică așa cum am promis.

2 miliarde de euro pentru îmbunătățirea energetică și protecția antiseismică a clădirilor din România

Care sunt cele mai avansate secțiuni ale planului?

Cea mai avansată componentă este cea de Sănătate, unde după două rânduri de feedback din partea Comisiei suntem la o formă chiar mulțumitoare. Doamna fostă secretar de stat Ioana Mihăilă a lucrat în toată această perioadă de timp foarte bine cu ministerul nostru, acum doamna ministru Mihăilă chiar în ziua în care era această furtună mediatică, complet inutilă, era în videoconferință cu Comisia ca să discute detalii pe componenta de sănătate. Sănătatea este o componentă avansată, educația este altă componentă avansată, partea de păduri de la Mediu e foarte avansată, la fel și partea de Transporturi, unde rămâne diferența de viziune legată de sumă. Dar dincolo de sumă, ce am pus acolo, ca reforme, sunt niște reforme foarte curajoase pe care ministrul Drulă le asumă, pe companiile pe care le are în subordine, pe modul de taxare a transportului. Componenta s-a îmbunătățit masiv și rămâne să negociem alocarea. Partea de renovări este cred cea mai avansată în acest moment, vor fi două miliarde de euro pentru îmbunătățirea energetică și protecția antiseismică pentru clădirile din România. Sunt componente în care s-a lucrat extrem de mult, am ajuns a doua sau a treia tură de feedback, Sunt anumite de componente pe care avem diferențe de opinie, sunt componente care mai trebuie detaliate.

„Construcția de noi sisteme de irigații e problematică. Vorbim de sistemele pe care le avem, pe astea le-am moștenit”

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Partea de irigații ar putea ieși cu totul, dacă nu se ajunge în perioada următoare la o înțelegere?

Depinde foarte mult de un verdict tehnic. Toate investițiile din acest PNRR, spre deosebire de programele operaționale unde stabilim de la început problemele mari și alocările și apoi negociem și aprobăm proiect cu proiect, au o logică diferită. Trebuie să stabilim de la început toate detaliile, proiect cu proiect, cost cu cost, jalon cu jalon pe fiecare an, pentru că apoi Comisia Europeană nu mai are posibilități de a controla ce se întâmplă. De aici este și un mic stres al Comisiei, care e foarte exigentă cu propunerile, din PNRR a tuturor țărilor, pentru că vrea să fie totul clar de la început. De aici nemulțumirea țărilor pe care v-am spus-o mai devreme.

Fiecare investiție trebuie să treacă printr-o grilă care să arate dacă respectă principiul do not harm. Nefiind matematică, opinia poate să difere. În opinia Ministerului Agriculturii, această investiție respectă acest principiu. Deocamdată, în opinia Comisiei, nu. În opinia, mea adevărul e undeva la mijloc. Întrebarea e: Refacerea sistemelor de irigații pune în pericol rezervele de apă sau nu? Dacă am fi putut să facem noi sisteme, ar fi fost altceva. Dar dacă trebuie să refacem sistemele actuale, astea sunt. Construcția de noi sisteme e problematică. Vorbim de sistemele pe care le avem, pe astea le-am moștenit și întrebarea e dacă merită să le refacem pe actualele amplasamente și tehnologie sau schimbăm sistemele. E o problemă tehnică, pe care o discută inginerii de la Comisie și cei de la Ministerul Agriculturii și va trebui să luăm o decizie, pe care o vom lua săptămâna viitoare, după întâlnirea cu președintele României. Mie îmi pare rău că ne-a cășunat pe irigații, sunt sute de coduri de investiții, nu vreau să creadă lumea că stăm doar cu capul în irigații toată ziua. Pur și simplu vorbim de sute de linii de investiții, analizate din punct de vedere al principiului do not harm care toate sunt puse în niște anexe în Excel, cu niște coduri și uneori apar diferențe.

„Au fost ministere care au scos din sertar ce aveau de finanțat și le-au trimis ca și când nu ar exista această discuție”

Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă nu aveam această strategie de supraalocare și lăsam mai puțini bani la început. Venea Comisia și spunea: asta nu respectă principiul de a nu dăuna mediului și trebuia să inventăm altă investiție pentru a reveni la suma alocată anterior. Acest regulament este foarte complicat, pentru că ține de două direcții: prima, recomandările de țară ale Comisiei Europene și a doua, digital și verde. Aceste direcții nu sunt mereu congruente cu ce planuri de investiții aveau ministerele din România. Și îmi pare rău să spun, au fost ministere care au scos din sertar ce aveau de finanțat și le-au trimis ca și când nu ar exista această discuție. Pe unele le-am respins, noi, altele le-am negociat, iar cele care nu au mers în direcția regulamentului sunt „victime” pentru etapa de reducere.

Mai este ceva, eu sunt foarte mândru de chestiunile care au mers bine, cât despre feedback-ul negativ suntem în punctul de echilibru între capacitatea noastră de a face proiecte și așteptările Comisiei Europene. Și Comisia Europeană poate să aibă așteptări exagerate, cum am spus mai devreme, dar odată PNRR-ul acceptat, atunci îl vom și face.

Au fost și alte state în situația de a propune proiecte la care Comisia a avut obiecții?

Alte două țări au propus în formă inițială irigații și au renunțat ulterior. O țară foarte apropiată de noi a propus și ea drumuri regionale și nu a mai revenit cu această chestiune. Din discuțiile informale, am văzut că sunt unele țări care au furat show-ul, într-un mod foarte interesant, au dat PNRR-ul unor echipe de consultanți, care le-au scris. Și a ieșit un plan cu sclipici, fix pe regulament, dar cred că vor avea o problemă de portanță. Pentru că un plan care nu are susținători la nivelul administrației va avea probleme de implementare. Noi avem un plan onest, care merge pe recuperări ale unor datorii istorice ale statului față de români - autostrăzi, spitale, școli, care merge în direcții bune pe chestiuni ale viitorului: digitalizarea administrației, a educației, a sistemului sanitar și care va fi implementat de administrație în sensul în care l-am lucrat împreună cu toate ministerele de linie. E un plan onest, aflat într-un proces accelerat de îmbunătățire.

Foto: Inquam Photos/ George Călin

„Prioritatea absolută pentru PNRR în ceea ce privește autostrăzile este Moldova”

Vor fi construite prin PNRR autostrăzile pe care le așteaptă românii?

Șansele sunt bune. Fiind foarte clar că propunerea de va avea rutier în PNRR va rămâne. Negociem suma. Comisia Europeană spune așa: Acest mecanism european nu a fost creat pentru a recupera datorii istorice. Și noi spunem: Da, înțelegem, dar fără autostrăzi nu putem să avem competitivitatea necesară pentru a face restul economiei să meargă. Noi insistăm pe chestiune asta - hai să vedem ce reforme putem să adăugăm la chestiunea transporturi pentru a o face să treacă această, haideți să discutăm ce îngrijorări aveți dvs., legitime de altfel dat fiind istoricul nostru, că dățile trecute am rămas cu bani nefolosiți, hai să vedem cum putem să rezolvăm.

Ei spun: Dar aveți oricum bani, prin Programul Operațional Transporturi. Și răspunsul nostru este: Da, dar mai avem nevoie și de mai mult, nevoia este undeva la 10 miliarde de euro. Trebuie să punem și banii din programul operațional regional, și banii din PNRR și tot nu ajungem acolo. E o diferență de viziune pe care insistăm, e parte dintr-o negociere pe care ne-o asumăm și care este una destul de dură.

Ce autostradă credeți că va primi aproape sigur finanțare prin PNRR?

Prioritatea absolută pentru PNRR în ceea ce privește autostrăzile este Moldova, A7, tronsoanele care sunt mature pentru a fi gata în 2026 din A7 și probabil capetele de A8, care la fel au maturitatea necesară. Prin PNRR ne rezolvăm datoria istorică, în primul rând față de Moldova, de a începe și de a înainta cât de mult posibil cu autostrada care leagă Moldova de București și cu autostrada care leagă Moldova de Transilvania.

Școlile vor putea accesa împreună cu primăriile granturi pentru infrastructură

Ce proiecte în sănătate și educație au șanse mari de a fi finanțate prin PNRR?

Șpitale, spitale care pot fi finalizate până în 2026 sau repararea spitalelor existente și aducerea la standarde de azi, dotarea cabinetelor medicale care să permită screeninguri - tot ce înseamnă depistarea bolilor înainte de a ajunge la spital, când e prea târziu. Pe partea de școli digitalizarea, investiții în programe destinate copiilor săraci ca să poată merge la școală și partea de refacere a școlilor. Acestea sunt avansate. Ar trebui să prioritizăm refacerea infrastructurii școlare și chiar construirea de școli în zonele unde sunt mulți copii. Va fi o linie de finanțare pentru laboratoare școlare, pentru partea tehnică, în care copilul trebuie să pună el mâna pe ceva, ca să înțeleagă un fenomen chimic, fizic. Aceea va fi o linie de finanțare. Și o linie de granturi pentru școli, pentru aducerea la zi a infrastructurii, a protecției la incendii, a sălilor de sport. Va fi un fel de grilă în care fiecare școală își va stabili nevoia de infrastructură, iar fondurile vor fi accesate de școală împreună cu primăria.

O să mai avem școli cu WC în fundul curții?

Eu am o întristrare, să știți, care nu are legătură cu PNRR. A existat anul trecut la Ministerul Fondurilor Europene un apel de proiecte pentru școli care nu au infrastructură sanitară deloc și a fost foarte puțină cerere din partea primăriilor. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat, dacă apelul n-a fost bine făcut sau dacă nu există interes la primării. Cert este că banii puși la dispoziție de ministerul Fondurilor Europene nu au fost cheltuiți, pentru că au fost foarte puține proiecte.

Există și alte fonduri europene pe care România le poate accesa, în afară de PNRR. Ce se întâmplă cu acelea în perioada următoare?

La Bruxelles, am avut, pe lângă întâlnirile din PNRR, și întâlniri cu directorii implicați în politica de coeziune, am folosit prezența mea la Bruxelles pentru a avea un contact față în față. Înțelegerea este că va fi nevoie de niște schimbări în programele operaționale, pentru că au fost anumite investiții, nu multe, care trebuiau incluse în programele operaționale și care se vor regăsi în PNRR. Înțelegerea este că tot anul ăsta vom relua din iunie negocierile pe programele operaționale mari, pe programele operaționale regionale negocierile se derulează și acum și la toamnă vom face pași înainte pe aceste negocieri. Sper să le avem închise la finalul anului sau în prima parte a anului viitor. Anul ăsta se programează toate fondurile de până în 2026, respectiv 2029.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Misiune imposibilă...cu o echipă măcinată de sabotori, la fel ca în celelalte ministere, orice construcție venită din partea USRPLUS va eșua mai devreme sau mai târziu în aplauzele sincere atât din partea coaliției cât și a opoziției!
    • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult