Scriitorul și filozoful Gabriel Liiceanu a vorbit luni seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre urmările legii privind recursul compensatoriu, prin care din pușcării vor fi eliberați mai devreme peste 4.000 de deținuți. El s-a întrebat retoric dacă aceasta era urgența cea mai mare din România, în timp ce condițiile din spitale, școli sau starea infrastructurii sunt deplorabile.
„Urmările sunt trei: l-am auzit și eu pe reprezentantul sindicatului din penitenciare că 80% din deținuți se întorc. Asta e una. Nu se pune problema că ai făcut locul respirabil, treaba se reface, ca într-un proces natural. Doi. Întrebarea e dacă nu cumva mulți vor continua să facă infracțiuni. Se pune problema dacă în umbra ieșirilor nu vor ieși și cei din clientela politică. Și trei - atunci când se vorbește de un recurs compensatoriu, e imposibil să nu te întrebi dacă aceasta este urgența cea mai mare în România a celor care trebuie compensați pentru condiții mizerabile, inumane din închisori”, s-a întrebat scriitorul Gabriel Liiceanu.
„S-a vorbit într-un interviu despre demnitate. Este rănită demnitatea lor, s-a mers prea departe, demnitatea umană nu e respectată în închisori. E respectată în spitale, în școli, în clase în frig, unde copiilor poate să le cadă tavanul în cap, în trenurile din România, condițiile de călătorie inimaginabile, pe șosele unde stai cu orele ca să ajingi undeva?! Cine îi compensează pe acești oameni? Oameni care stau la 40 de grade vara 80 de inși fără aer condiționat după operație”, a subliniat Gabriel Liiceanu.
Întrebat dacă urmările acestei decizii a guvernului vor fi decontate politic, scriitorul Gabriel Liiceanu a răspuns că „la noi nu plătește nimeni”.
„La noi nu se decontează nimic. La noi nu plătește nimeni, nu există răspundere. Când a fost cazul Colectiv, a apărut ministrul Sănătății și a spus că avem condiții, avem totul, secție de arși la Floreasca. Au trecut doi ani, acum sunt dați în judecată pentru abuz în funcție cu urmări deosebit de grave”, a amintit Liiceanu.
Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 de luni până joi, de la orele 22:30.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dacă ar fi dorit cineva, cu adevărat, să rezolve problema puşcăriilor, începea renovarea de-acum 10-15 ani, iar oamenii (pentru că şi infractorii sunt oameni) aveau condiţii decente de detenţie. Până la urmă, trebuie să-şi ispăşească pedeapsa, nu să iasă de-acolo nenorociţi de boli. Dar şi în puşcărie este ca afară (afară în România, vreau să zic): unul ca Borcea sau ca Vântu stă la 5 stele şi lasă asistentele borţoase... ceilalţi, la clasa sardele.
Iarăşi, ce n-a făcut niciun partid aflat la putere în aceşti 27 de ani, este readmisia în societate a puşcăriaşilor eliberaţi. Nu toţi sunt nărăviţi în rele. Sunt şi oameni care au făcut o prostie mare şi au plătit cu libertatea. Sunt şi aventurieri care, la un moment dat, au crezut "că merge" şi li s-a înfundat. Oamenii ăştia poate ar dori să ia viaţa de la capăt, dar uşile li se închid. Un om fără cazier abia îşi găseşete de lucru, d-apăi unul care a făcut puşcărie! Un deţinut eliberat are două şanse. Fie să se facă deputat, senator sau preşedinte de ţară, că acolo-l primesc şi cu cazier, fie să revină de unde a plecat.
Sunt scoli mai proaste calitativ decat o puscarie iar de spitale nici sa nu vorbim.
Daca Twodose se pricepe la economie pai atunci se pricepe oricine, mai Ionele. Sau poate se pricepe Allgootza poliglota?
Mai lasa dracu almanahele Scanteia si spalatul de pesedisti.
Dar asta nu inseamna ca nu trebuie respectata în închisoare.
Demnitatea umana trebuie respectată in toate ipostazele.
Pedeapsa este privarea de libertate iar scopul este recuperarea individului.
Pedeapsa nu este umilința, expunerea la intemperii, privarea de hrana, expunerea la pericole corporale, etc.
Succesul unui stat se poate masura inclusiv prin rata de recuperare a infractorilor, cât de lichele or fi ele.
Altfel, jos palaria pentru dl. Liiceanu, chiar daca pe acest subiect nu suntem întrutotul pe aceeasi lungime de unda.
Dar, bineințeles, daca legea este data doar pentru a scapa clienti politici, inclusiv cu riscul de a elibera infractori de cea mai joasa speta, nerecuperati inca, atunci este o mârsăvie fara margini si doar niste lichele și mai mari puteau zamisli o asemenea lege.
Daca, macar la nivel teoretic, poti sa-ti alegi scoala, mijlocul de transport, spitalul sau drumul pe care vei merge, sistemul penitenciar nu ti-l poți alege.
Sau, ma rog, doar daca esti smeker si te muți cumva la poarta alba ca sa faci munca in folosul comunitatții, stiți voi unde.
Foarte de acord cu respectarea drepturilor - insa nu sunt de acord ca situatia din inchisori este prima pe lista prioritatilor. Sunt mult prea multi, indecent de multi, oameni care mor cu zile - a caror unica vina este ca s-au nascut intr-o tara patronata de borfasi. Ei de ce nu ar fi printre prioritati, de ce nu ar fi de maxima urgenta? Pentru ca au ales sa fie cinstiti?
Dar, e un fapt, asa cum pe o linie de producție ies si piese defecte, un procent din populatie este "defecta", sigur, din varii motive pentru care putem deschide un alt subiect, si, inevitabil, ajunge la "beci".
Cred ca suntem de acord ca vrem sa recuperam cat mai mult din piesele defecte si nu sa le facem si mai defecte. De fapt, o piesa o poti arunca la gunoi, pe cand, un om defect nu poate fi aruncat la gunoi pur si simplu.
Cheia este recuperarea, si atunci cand esti bolnav si atunci cand ai incalcat legea. Metodele aplicate pentru a recupera un om sunt cel putin discutabile in RO, atât in cazul bolnavilor cat si al infractorilor.