(Foto: Facebook/Varujan Vosganian)
Fiecare ou mâncat de la găina din curte „văduvește” bugetul de cincizeci de bani! ne spune Varujan Vosganian într-o postare pe Facebook. Ca orice liberal care se respectă și, mai ales, ca orice guvernant însetat de bani, preocuparea lui firească e pentru încasările la buget și impozite, nu pentru fondul problemei.
Iar fondul problemei nu e autoconsumul, ci sărăcia și salariile mici.
Ceea ce nu menționează dl. Vosganian este că românii alocă cei mai mulți bani pe mâncare – peste 30 % din veniturile bănești ale unei gospodării merg pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, mai mult decât în orice altă țară UE. Media UE e pe la 18%, iar în statele bogate, ca Austria, Germania sau Marea Britanie procentul coboară sub 15%. Cu cât mai bogată e o țară, cu atât e mai mic procentul din venituri pe care o familie îl alocă consumului alimentar. E foarte adevărat că în mediul rural, jumătate din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.
Cum ar putea fi altfel când câștigurile bănești sunt derizorii? Când ai o convergență a salariilor cu media UE de 20% și o convergență a prețurilor de 51%, nu ai cum să faci față altfel decât recurgând la autoconsum. Tot uitându-ne pe cifre observăm, de exemplu, că la o gospodărie cu doi adulți care câștigă salariul minim pe economie și au doi copii, banii din salariu acoperă doar în proporție de 76% coșul minim decent de trai (2015). În România, un angajat cu salariu minim trebuie să muncească o oră pentru a putea cumpăra un litru de lapte, în Marea Britanie – 4 minute și în Germania – 6 minute. Dacă nu bei laptele de la vaca proprie, nu bei lapte defel.
Pe lângă salariile mici, mizerabile, avem gospodăriile în care nu există nici un fel de salariu – peste 2 milioane de persoane active sunt lucrători pe cont propriu, majoritatea în agricultură sau muncitori familiali neremunerați. Domnul Vosganian recunoaște că asta e o problemă, că o parte importantă a economiei e în afara relațiilor de piață și ponderea muncii salariate în mediul rural e scăzută. Constatarea e corectă, dar tare mă tem că având în vedere formațiunea politică din care face parte și care propunea eliminarea ajutorului social, concluziile pe care le trage domnul Vosganian făcând această constatare sunt greșite și merg în direcția binecunoscută, care ne spune că românii sunt leneși și trebuie să îi scoatem cu japca la muncă. Ca să câștige salarii minime care nu le asigură nici minimul decent de trai! Păi, pentru mulți, e mai rentabil să lucreze în propria gospodărie și să trăiască din autoconsum. Decât să muncești o oră pentru un litru de lapte, mai bine îți crești propria vacă.
Autoconsumul este, așadar, colacul de salvare, și nu doar în mediul rural – câți nu ați văzut tineri mutați la București sau Cluj care primesc genți cu mâncare de la mama de acasă, mâncare în general produsă, în mare parte, în curte?
Atâta timp cât salariile vor fi cele care sunt, găina din curte și ouăle ei vor văduvi bugetul țării, dar vor salva de la subnutriție milioane de români. În calitatea sa de guvernant, domnul Vosganian și colegii săi au la îndemână instrumentele necesare – politici publice, instrumente legislative - pentru a fi ei salvatorii nației. Din păcate, au o concurență puternică – găina!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ca să no o mai lungim cu diverse supoziții referitoare la Dl. Vosganian, vă propun o constatare explicativă pentru aparent surprinzătoarele sale derapaje: Dl. Vosganian este cel mai bun poet dintre economiști și cel mai bun economist dintre poeți.
O găină şi-o pătrime, în cinci zile şi-o cincime, fac trei ouă şi-o pătrime. a) Câte ouă fac cinci găini, în 26 de zile lucrătoare? b) De câte găini cu productivitate identică este nevoie pentru a asigura numărul mediu de ouă ce se pot cumpăra, la preţul mediu, cu salariile (medii?) plătite parlamentarilor (cu productivitate...identică) pentru zilele chiulite (într-un an care nu e bisect) de la şedinţele Parlamentului? c) Care este masa totală a monezilor de 50 de bani cu care este văduvit bugetul ţării? d) Este aceasta mai mare decât masa parlamentarilor chiulangii?
La urmă, o întrebare: Sunt parlamentarii de acord cu zicerea "If I have to lay an egg for the country budget, I'll do it."?