Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Garda de Fier n-a avut internet

Cum vă numiți dumneavoastră, doamnă? Doamna răspunde: Oana Bîzgan. Ăsta e numele dumneavoastră întreg? Doamna răspunde: Mă numesc Oana Mioara Bîzgan Gayrol. Nu e destul de mioritic? Aha. Vă numiți Gayrol. Ce nume aveți, candidații ăștia din partidul dumneavoastră, Clotilde, Gayrol, Armand, Wagner... Da` niște Radu, niște Nicolae sau Ionescu n-aveți p-acolo?

N-aveți, că sunteți agenții lui Soros. Cum sunt și în guvernul lui Julien Cioloș. Și la Cotroceni, oamenii lui Klaus Werner. Nu sunteți doar inamici politici, sunteți trădători de țară, vindeți România multinaționalelor și evreului Soros. O să plătiți pentru asta.

Acest tip de discurs nu s-a mai auzit în politica românească de aproape 80 de ani: acuzarea oamenilor pentru simplul fapt că poartă un nume. Despre Cioloș se spune că nu e român, e bruxelez, deci varză, francez, euroez. Democrațiile liberale vestice sug sângele românilor adevărați prin iudeomasoneria care a împânzit țara.

Dintr-odată, președintele Iohannis bagă de seamă că ne-au cam luat străinii pământul.

Cu o viață de om în urmă, modelul era Germania lui Adolf Hitler, conducătorul care se identifica cu un întreg popor pur etnic. Acum, curentul pro Rusia lui Putin, manifest în Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, străbate și România, după decenii de rusofobie. Mâna de fier naționalistă ca alternativă a democrației liberale este ceea ce atrage la autocratul sovietic. Unde mai pui că tocmai i se găsiră niște origini românești lui Vladim Vladimîci, pe strămoșii lui cică îi chema Putină...

Partidele se întrec în românolatrie pentru cucerirea unui electorat din care 3 milioane se pronunță în favoarea consfințirii în Constituție a statutului de untermensch pentru homosexuali. 

O astfel de ideologie poate deturna fenomenul unic al luptei anticorupție dusă de organele de Justiție în ultimii ani: coruptul este de fapt străinul, este neromânul, este diferitul, este necredinciosul, iar bunii români sunt victimele lui Kovesi, alt nume care nu e daco-roman. Și asta se poate întâmpla fulgerător, de pildă, dacă un singur rând din lucrarea de doctorat a șefei DNA ar fi declarat oficial ca plagiat.

La rândul său, UDMR lansează în premieră în limba română, nu în maghiară, lozinci secesioniste: Salvăm Clujul de București! Salvăm Oradea de București! Taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala!

Bucureștiul bampir suge, carevasăzică, sângele ardelenilor, români și maghiari.

De asemenea, sunt tot mai vocali cei care salvează agresiv Biserica Ortodoxă Română, pe care n-o atacă nimeni...

Naționalism, xenofobie, antioccidentalism, segregaționism, ortodoxism intolerant, un cocteil care a mai făcut explozie în conștientul românilor.

Și Garda de Fier n-a avut internet.

Dar ce mai contează toate astea, de vreme ce românii vor avea 5 zile libere de Ziua lor Națională...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult