Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Garda de Fier n-a avut internet

Cum vă numiți dumneavoastră, doamnă? Doamna răspunde: Oana Bîzgan. Ăsta e numele dumneavoastră întreg? Doamna răspunde: Mă numesc Oana Mioara Bîzgan Gayrol. Nu e destul de mioritic? Aha. Vă numiți Gayrol. Ce nume aveți, candidații ăștia din partidul dumneavoastră, Clotilde, Gayrol, Armand, Wagner... Da` niște Radu, niște Nicolae sau Ionescu n-aveți p-acolo?

N-aveți, că sunteți agenții lui Soros. Cum sunt și în guvernul lui Julien Cioloș. Și la Cotroceni, oamenii lui Klaus Werner. Nu sunteți doar inamici politici, sunteți trădători de țară, vindeți România multinaționalelor și evreului Soros. O să plătiți pentru asta.

Acest tip de discurs nu s-a mai auzit în politica românească de aproape 80 de ani: acuzarea oamenilor pentru simplul fapt că poartă un nume. Despre Cioloș se spune că nu e român, e bruxelez, deci varză, francez, euroez. Democrațiile liberale vestice sug sângele românilor adevărați prin iudeomasoneria care a împânzit țara.

Dintr-odată, președintele Iohannis bagă de seamă că ne-au cam luat străinii pământul.

Cu o viață de om în urmă, modelul era Germania lui Adolf Hitler, conducătorul care se identifica cu un întreg popor pur etnic. Acum, curentul pro Rusia lui Putin, manifest în Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, străbate și România, după decenii de rusofobie. Mâna de fier naționalistă ca alternativă a democrației liberale este ceea ce atrage la autocratul sovietic. Unde mai pui că tocmai i se găsiră niște origini românești lui Vladim Vladimîci, pe strămoșii lui cică îi chema Putină...

Partidele se întrec în românolatrie pentru cucerirea unui electorat din care 3 milioane se pronunță în favoarea consfințirii în Constituție a statutului de untermensch pentru homosexuali. 

O astfel de ideologie poate deturna fenomenul unic al luptei anticorupție dusă de organele de Justiție în ultimii ani: coruptul este de fapt străinul, este neromânul, este diferitul, este necredinciosul, iar bunii români sunt victimele lui Kovesi, alt nume care nu e daco-roman. Și asta se poate întâmpla fulgerător, de pildă, dacă un singur rând din lucrarea de doctorat a șefei DNA ar fi declarat oficial ca plagiat.

La rândul său, UDMR lansează în premieră în limba română, nu în maghiară, lozinci secesioniste: Salvăm Clujul de București! Salvăm Oradea de București! Taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala!

Bucureștiul bampir suge, carevasăzică, sângele ardelenilor, români și maghiari.

De asemenea, sunt tot mai vocali cei care salvează agresiv Biserica Ortodoxă Română, pe care n-o atacă nimeni...

Naționalism, xenofobie, antioccidentalism, segregaționism, ortodoxism intolerant, un cocteil care a mai făcut explozie în conștientul românilor.

Și Garda de Fier n-a avut internet.

Dar ce mai contează toate astea, de vreme ce românii vor avea 5 zile libere de Ziua lor Națională...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto Inquam Photos

Premierul demis, alături de cabinetul demis (prin moțiune de cenzură votată în Parlament acum mai bine de 5 luni) „TREBUIE” să-și dea demisia. Aceasta este una dintre cele mai mari aberații, repetată la nesfârșit de televiziunile care se îmbuibă cu bani de la bugetul de stat, via partidele românești beneficiare ale subvențiilor din fonduri publice („cheltuieli cu propaganda”).

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon 3 zile in septembrie

Am vorbit cu Tudor Giurgiu pentru a afla cum a fost experiența filmării unui film în 7 zile și mi-a spus că a fost una foarte intensă, dar foarte eliberatoare. Mi-a spus că un film necesită un timp de documentare, în care se așteaptă aprobări, dosare și finanțări, dar în acest caz “trebuia pur și simplu să-l facem”. L-am întrebat și despre lucrul cu actorii, iar răspunsurile lui m-au bucurat, pentru că am văzut cât de important este pentru el actorul și câtă liberatate îi oferă. Mi-a spus că nu crede în actorul executant și că îi place să fie surprins de un actor care duce personajul pe o rută la care el nu s-a gândit.

Citește mai mult