Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Apostolii Sfintei Șpăgi

La aproape 20 de ani de când un sobor de ștabi pesediști, în cap cu Adrian Năstase și Miron Mitrea, mărșăluia în jurul infractorului de partid Gabriel Bivolaru, solidarizându-se cu el în drumul spre Parchet, Tribunal și, finalmente, pușcărie, într-o încercare trufașă de a intimida Justiția, un grup de presiune format din 30 de inși în uniformă preoțească au făcut același lucru pentru urmăritul penal Teodosie, acuzat de șpagă.

Năstase și Mitrea au ajuns, ulterior, și ei la închisoare, ca mitarnici; cu acești 30 de apostoli ai Sfintei Șpăgi ce se va întâmpla?

Spun că vor să-l apere pe Teodosie și BOR. Dar i-a atacat cineva? Prelatul e supus unei proceduri judiciare în care poate fi introdus oricare cetățean, conform legilor statului. Și apărat, probabil, la banii lui, de o ciurdă de avocați. Va fi găsit vinovat de Justiție, sau nu.

Gașca în sutane care îl „protejează” ca niște bodigarzi, nu face, prin acest gest, decât să confirme că Șpagoveanu își merită numele. Când se încearcă influențarea Justiției, concluzia care se impune este vinovăția respectivului.

Patriarhia nu suflă un cuvânt despre „escortă”, aprobând-o tacit. Oamenii Domnului sunt mai presus de lege. Un preot nu ia șpagă, primește banii în numele Bunului Dumnezeu, acesta e mesajul ortodox al Bisericii.

Care se comportă ca un partid parlamentar când DNA solicită ridicarea imunității unuia de-al lor.

BOR, singurul partid din România, întotdeauna la putere, niciodată în opoziție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Sport cu cai in Kargazstan

Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.

Citește mai mult