Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

GDPR-ul n-a ajuns la ei. Cum se pregătește Ministerul Educației să schimbe toate carnetele de elev

Elevi - Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Recent Ministerul Educației a anunțat că modifică conținutul carnetului de elev, astfel încât pe prima filă a acestuia să poată fi înscris codul numeric personal al elevului. Motivul acestei schimbări este legat de eliberarea biletelor de transport gratuite sau la preț redus pentru elevi, stabilite de o hotărâre de guvern din ianuarie 2017 (HG 42/2017).

Numai că între timp a intrat în vigoare GDPR-ul (Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date) și de asemenea Legile 129/2018 și 190/2018 care subliniază importanța datelor cu caracter personal și mai ales datele personale ale copiilor. 

Într-o Europă în care se fac eforturi foarte mari pentru asigurarea confidențialității datelor minorilor, iar chiar prin legea națională se instituie obligativitatea angajării unui responsabil de date cu caracter personal atunci când o unitate colectează și prelucrează CNP-uri, Ministerul Educației își amintește de o HG din ianuarie 2017 și dispune modificarea carnetelor de elev, astfel încât pe prima pagină să troneze CNP-ul elevului.

Bineînțeles că nu există nicio logică pentru a menționa CNP-ul pe un carnet care va intra în posesia multor adulți. Ar fi fost suficient pentru eliberarea biletelor gratuite sau cu reducere carnetul vizat la zi și numele elevului.

Principiul minimalizării importanței datelor cu caracter personal, eforturile întreprinse de mediul privat pentru conformarea la Regulamentul European, discuțiile și nesfârșitele conferințe având că temă tocmai protejarea CNP-ului și a datelor copiilor nu au ajuns ca noutate la Ministerul Educației.

Interesant este că exact HG-ul invocat pentru această modificare a carnetelor de elev se bazează pe o lege abrogată în totalitate (legea 677/2001, abrogată prin legea recentă 129/2018).

Ce reținem noi de aici? Se schimbă modelul de carnete de elev, se vor tipări mii de astfel de carnete și apoi cineva de la minister va afla de GDPR și va dispune într-un final modificarea schimbării.  

Pentru că datele cu caracter personal sunt importante, CNP-ul trebuie colectat și prelucrat doar în condiții speciale, iar datele minorilor sunt cu atât mai importante.

La nivelul câtorva școli s-a numit responsabila de date cu caracter personal secretara (bineînțeles fără să existe o pregătire în acest sens), în alte școli se așteaptă instrucțiuni de la minister, iar în cele mai multe școli nici nu s-a auzit de existența GDPR-ului și a protecției datelor cu caracter personal, rezultatele de la examene afișându-se în continuare pe geamurile sau ușile de la clase. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    La ce să te aștepți într-un minister condus de analfabeți și plagiatori?
    • Like 0
  • Va contrazic, conflictul dintre aceasta solutie si GDPR a fost discutată temenic in anul 2017 în mediul guvernamental iar MEN a luat o decizie informată. Nu poate invoca necunoașterea GDPR.

    Una dintre constrângeri vine din faptul că nu toți elevii au CI iar CNP-ul trebuie colectat pe baza lui făcându-se decontarea de la buget.
    • Like 0
  • Bun articol despre ceea ce înseamnă haosul din Ministerul Educației. Responsabil GDPR
    • Like 0
  • cred ca e aceiasi logica pe care o dorim la votare, sa nu se emita prea multe bilete pe acelasi nume - carnetele, ca si diplomele, se mai manaresc...
    • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Vasile check icon
      Păi cine mânărește carnetele acum, nu poate pune CNP-ul pe carnet?
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
sound-bars icon