Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Gelu Duminică: Aștept ziua în care un copil analfabet va da școala românească în judecată pentru malpraxis educațional

„Visul meu este ca unul dintre milioanele de copii analfabeți din România, care are diplomă de opt-zece clase, să dea în judecată școala pe care a urmat-o”, afirmă sociologul Gelu Duminică. Invitat la Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România, Gelu Duminică anunță unul dintre programele la care asociația pe care o conduce lucrează: Parajuriștii, dedicat comunităților care doresc să intre în conflict cu autoritățile din cauza calității slabe a serviciilor pe care le primesc.

Puteți asculta podcastul accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

Director executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară Împreună, Gelu Duminică vorbește despre malpraxisul educațional exercitat asupra copiilor din comunitățile defavorizate din România, amintind de copiii ajunși în clasa a VIII-a care nu știu să scrie și să citească, deși catalogul le probează atât prezența la cursuri cât și performanța educațională:

„Dacă ne uităm în cataloage o să vedeți că școala aia l-a evaluat cu note bune, a spus că a fost la școală non-stop, că nu a fost corijent, nu a fost repetent. Și dacă îl pui pe copil, adult în momentul de față, nu știe să scrie și să citească bine. Și atunci stai să te întrebi cum s-a întâmplat asta? Care e responsabilitatea ta, a instituției publice, care ai girat așa ceva? Repet, ai spus că e de nota 8, că a fost la școală, că mă uit în cataloagele tale..A, ai făcut toate astea ca să-ți iei un salariu. Pentru mine e malpraxis educațional”, mai spune Gelu Duminică.

La Podcastul de fapte bune, amplificat de Republica.ro, el și-a mărturisit visul: „Să sprijin oamenii să dea în judecată și să zică: ce am primit eu de fapt a fost o mizerie. N-a fost educație. Au fost firimiturile sistemului.”

Or, când asta primești – firimituri – nu te poți compara cu un elev care a urmat cursurile unei școli de top.

Spune că asociația pe care o conduce – prezentă în peste o sută de comunități defavorizate din România - lucrează în școli care măsoară 100 de metri pătrați, școli la care sunt înscriși 300 de copii. „Și dacă vin toți copiii ăia la școală, nu ai unde să îi pui. Marea șmecherie care ne-a fost arătată: Am renovat acoperișul să nu mai plouă în clasă. Ce mare șmecherie au făcut... Dar acolo nu știe nimeni să scrie și să citească, la clasa a VIII-a, dar în catalog au note de 7 și de 8”, mai spune sociologul.

Gelu Duminică provine dintr-o familie de romi, stabilită în Galați. A crescut într-un cartier multietnic și cei mai buni prieteni ai săi au fost românii care – în timp – i-au devenit și familie: „ne-am cununat, ne-am nășit”. A plecat la București, la facultate, în 1998, cu bani strânși din chetă și a urmat cursurile Facultății de Sociologie, acolo unde astăzi este profesor asociat. Din anul doi de studenție a făcut voluntariat la fundația pe care astăzi o conduce. Deși ducea o bătălie grea cu stomacul – „am mâncat la orez cu vegeta de, Doamne, iartă-mă, am rupt, nu așa”, și purta hainele fratelui său mai mare („care avea 1.98 metri și 104 kilograme, iar eu 1.81 metri și 64 kilograme”), povestește cum a refuzat salariul propus de Maria Ionescu, cea care conducea la acel moment asociația: „Mă temeam că banii o să îmi rupă capul”, dar și ce a făcut cu primul salariu mărit: „Am pus banii în mijlocul patului și mă uitam la ei. Atunci am ales să îi cumpăr maică-mii cercei.”

Așa a ajuns la magazinul Obor își amintește Gelu Duminică de cerceii mici care „cântăreau 1 gram și 14 puncte”. I-a băgat în buzunar și a ajuns cu ei la Galați să-i dea mamei.

„Maică-mea ascultă foarte des o melodie celebră, care zice cam așa:

Foaie verde, solz de pește,

Un părinte poate crește

Șapte, opt copii sau zece.

Dar zece copii cu minte

Nu pot crește un părinte.

Vine dintr-o familie cu 13 copii, din care 11 au trăit. Bunică-mea a murit după un accident stupid, în casă, când a căzut cu partea dorsală într-un fier și a sângerat până s-a stins. Mama a rămas cu imaginea asta: Uite, 11 copii nu am putut să avem grijă de o femeie. Atunci când i-am dat cerceii mi-am amintit de melodie și m-am bucurat că, uite, pot să-i dau un motiv să fie mândră.”

Despre bani, discriminare, programe de integrare implementate, clauze contractuale neobișnuite și de ce se opune Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună voucherelor de orice tip, aflați ascultând discuția cu Gelu Duminică, invitat la Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnule G. Duminica, sSunteti un exemplul de dat, din pacate, ptr unele zicatori foarte realiste: ''aschia care nu sare departe de trunchi'' sau ''ce naste din pisica, soareci mananca''-din pacate. Si nu e vorba de analfabetism, Doamne-fereste, pentru ca in aceasta privinta se potriveste latinescul „Nulla regula sine exceptione”-dar ce folos? Nu e prima data cand faceti afirmatii care, vreti-nu vreti-dar vreti, ne duc automat cu gandul la cei din etnia d-voastra. Concret-nimic. Doar vorbe. Dar acum ati vrea si razbunare, se pare, judecata,etc! Intreb retoric ce ar vrea oare atatia cetateni romani pagubiti, furati, speriati sau chiar ucisi de co-etnicii dumneavoastra? Nu toti infractorii au fost prinsi judecati si condamnati, fie ei romani sau dintr-o etnie traitoare in Romania-dar cu cetatenie romana si ca atare-supusi acelorasi legi ale tarii!!! Si le luati apararea celor care stiti bine ce fac pe strazile Romaniei, dar la aceeasi grupa MARE de analfabeti rromi se incadreaza si cei care au averi foarte mari(de numarat, stiu sa numere-ce interesant!) au dintii toti de aur(ca de, asta va e traditia) au lanturi grele si inele si bratati de aur-dar refuza sistematic si uneori extrem de vehement scolarizarea, vaccinarea, munca cinstita, conduita sociala impusa de un elementar bun-simt si de societatea in care traiesc, multi sunt hoti la drumul mare sau prin autobuze si tramvaie, isi trimit copiii desculti , in frig, la cersit, fac afaceri tenebroase cu fete majore dar si minore(le trimit ''la produs''-cum spun ei),nu sunt prieteni buni cu igiena personala, sunt multi scuipatori de seminte si ne umplu strazile si trotuarele cu ele. Ce faceti in aceste privinte, in afara de a acuza Statul Roman?
    • Like 0
  • Interesanta ideea cu datul in judecata. Nu cred ca ar avea succes pentru ca nu exista un contract valid juridic sau o lege prin care statul sa garanteze un nivel minim de cunostinte/educatie.
    Dar pentru taxe si impozite exista legi prin care cetateanul e obligat sa plateasca.
    Oare exista o lista cu obligatiile si garantiile pe care le ofera statul in schimbul taxelor si impozitelor?
    • Like 0
    • @ Nicolae Dolana
      }ntr-adevăr, foarte interesantă! Ideea este să obligi funcționarul/instituția să respecte legea, termenele, respectul față de petent etc. Vor fi multe abuzuri, mai mici sau mai mari, care vor ieși la lumină și parte din ele corectate
      • Like 0
  • "Visul meu este ca unul dintre milioanele de copii analfabeți din România, care are diplomă de opt-zece clase, să dea în judecată școala pe care a urmat-o" - OK, dar de unde stiti ca fix scoala e de vina pentru asta? Familia nu are nici un aport in problema asta? Eu de exemplu am invatat sa citesc acasa, inainte sa incep scoala, iar texte adecvate varstei (basme de exemplu) chiar intelegeam. Alte autoritati ale statului roman? Cat conteaza de exemplu daca acel copil nu are acces la infrastructura? Ma refer aici la mai multe lucruri: drumuri utilizabile, pavate, curent electric, caldura in casa etc.

    "Dacă ne uităm în cataloage o să vedeți că școala aia l-a evaluat cu note bune, a spus că a fost la școală non-stop, că nu a fost corijent, nu a fost repetent." - de acord ca repetentia si corgenta ar trebui tratate cu seriozitate. Am impresia si recunosc, e doar o impresie, nu am date in acest sens, ca de cativa ani incoace aproape ca s-a renuntat complet la corigenta si repetentie, in conditii in care acestea chiar ar fi necesare. Se pare ca salariul profesorilor depinde de numarul de absolventi - asadar cu cat mai multi raman corigenti/repetenti, cu atat mai multa bataie de cap pentru profesor, ceea ce e evident aberant. Problema insa vine mai de sus pe scara ierarhica.
    • Like 0
  • Slaba calitate (NON-CALITATEA) marii majoritati a serviciilor publice oferite in Romania este din pacate notorie si tot mai evidenta....Nu numai serviciile educationale ci si, mai ales, cele ale administratiei publice (centrale si locale) si cele medicale ofera tot mai multe si mai frecvente motive de INSATISFACTIE din partea populatiei / consumatorilor/ clientilor/ cetatenilor/ contribuabililor.... De vina pentru aceasta situatie sunt, in primul rand, atitudinile si comportamentul persoanelor prestatoare care nu numai ca nu sunt orientate spre cerintele, nevoile si asteptarile clientilor lor dar si aplica legea efortului minim (comoditatii maxime) in relatiile lor cu clientii/ beneficiarii serviciilor lor... A se vedea pe web ce cauze, continut si efect are aceasta lege ...
    In domeniul medical, desi exista legislatie implicand conceptul MALPRAXIS si apar tot mai numeroase asemenea situatii, nu am auzit de vreo solutionare cu impact asupra personalului medical implicat !! Cauza poate fi doar cea binecunoscuta (care se manifesta si pe alte meridiane) - solidaritatea profesionala a expertilor independenti solicitati sa decida, dar doar in scopul apararii celor acuzati, indiferent de pagubele suferite de pacientii afectati... In alte state exista asigurari speciale MALPRAXIS pentru medici - despre care nu am auzit sa existe si la noi...In domeniul administratiei publice, printre noii numerosi functionari publici de la noi mai persista mentalitatea din Epoca de aur conform careia "orice cetatean este un potential infractor si rolul nostru este sa aparam legea in fata tentativelor sale de incalcare a legii!" Nu putem astepta de la asemenea functionari sa respecte cetateanul/ contribuabilul cu cerintele, nevoile si asteptarile sale... Si sa cunoasca relatia CALITATEA = SATISFACTIA CLIENTULUI.... In domeniul serviciilor educationale situatia este mult mai complicata datorita multitudinii si diversitatii partenerilor de interese si a intereselor/ pretentiilor lor... Dar si a predilectiei lor pentru drepturi si libertati (sustinute vehement si chiar reglementar desi uneori sunt ilicite) - mai deloc pentru responsabilitati si obligatii (ce ar fi trebuit sa fie asociate reglementar drepturilor)... Dar si datorita "inefabilei idiosincrazii" (silei inexprimabile) a unor parteneri de interese pentru spiritul de echipa si consensualizare (egoul si vanitatea personale fiind mult mai importante nu numai in comunicare, decat colaborarea, solutionarea problemelor comune)...Daca stim si cum lucreaza Justitia noastra (cu decizii prin interpretarea subiectiva a legii, cu neglijarea jurisprudentei, cu mari intarzieri in stabilirea termenelor, formularea sentintelor si a motivatiilor dar cu taxe de timbru si alte costuri implicate - substantiale) nu ne putem astepta la aplicarea solutiei propusa de autoare in acest text.... Desi in principiu ar avea dreptate caci dezastrul din educatie este consecinta prevalentei intereselor de gashca si personala - fata ce cele publice/ nationale - timp de 30 de ani.... Doua exemple: Legea educatiei nationale nr.1/2011 a fost modificata intr-un deceniu de aproape o suta de ori (a se vedea in ce scopuri !!!) dar OG 75-2005 privind asa-numita asigurare a calitatii educatiei nu a putut fi modificata in 16 ani in interes public/ national desi este plina de confuzii, erori conceptuale, prejudecati, lacune care afecteaza grav aplicarea ei... Ceea ce a constatat recentul control efectuat la ARACIP este in primul rand efectul acestei OG 75-2005 (aprobata prin L87/2006) la care s-au adaugat ilegalitatile savarsite de personalul acesteia fara sa fie controlat vreodata in acesti 16 ani... Cui foloseste SIMULACRUL de asigurare a calitatii educatiei practicat PE MULTI BANI in Romania nu numai de ARACIP ci si de ARACIS?? Prea numerosii analfabeti functionali sunt si consecinta acestui SIMULACRU practicat nestingherit timp de 16 ani!!!....
    • Like 3
  • educatia e un drept dar il folosesti sau nu!
    sau, Domnul iti da dar nu iti baga si in traista !
    si ar mai fi.
    • Like 3
    • @ corneliu apostol
      s-ar putea ca faci parte dintre aceia care stiu sa citeasca dar nu pricep ce au citit.
      • Like 1


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult
sound-bars icon