Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Gluma și cuptorul

Cristian Tudor Popescu

Într-o cinstită adunare culturală, Maiei Morgenstern i s-a pronunțat în față cuvântul „jidan”. Nu evreu, jidan. Când a întrebat consternată „Ce-ați spus?”, respectivul a rânjit relaxat: „Hai, nu te supăra. Am zis așa, în glumă!...”. Marea actriță a mai putut să scrie pe fbk: „E grav. E urât. Sunt rănită… Tremur…”.

După care, Teatrului Evreiesc din Capitală i-a fost trimis un mesaj înspăimântător, la adresa Maiei, a Teatrului, a evreilor, parcă scrijelit de un organizator de transporturi către gurile cuptoarelor de la Auschwitz. Amenințările cu exterminarea erau făcute în numele formațiunii AUR. Surse din anchetă spun că au fost identificate ca autori două persoane de pe teritoriul României. 

Întrebarea pe care o adresez cititorilor este: ce anume vi se pare mai periculos, mesajul ieșit din beznele sângerii ale istoriei sau cuvântul aruncat Maiei Morgenstern?

O să încep prin a încerca un răspuns.

Specimenele care au produs această dejecție-abjecție habar n-au cine este și ce înseamnă Maia SteauaDimineții pentru teatrul și filmul românesc și mondial. Nu știu nici cine și ce sunt evreii. Au azvârlit însă cu aceste prefabricate odioase, luate după ureche, pentru că au simțit că momentul e potrivit.

De-a lungul secolelor, în vremuri de molimă, au apărut întotdeauna atacuri la adresa oamenilor obișnuiți, a celor cu semne fizice deosebite, a evreilor, țiganilor, femeilor cu părul negru și cu privire pătrunzătoare, pentru a-i scoate vinovați și a înlătura, prin uciderea lor, nenorocirea abătută asupra obștii. 

Pomparea în români a urii față de străini a reințiat-o PSDragnea. După ce Dragnea a ieșit din șut, pe terenul astfel pregătit a năvălit AUR. Nu știu dacă criminalii identificați au de-a face cu acest partid. Conducerea AUR se delimitează. Dar sunt fruntași AUR cei ce susțin în Parlament reabilitarea unor nume notorii ale Mișcării Legionare, personaje cu funcții în statul dictatorial care i-a prigonit, deportat și ucis pe evreii din România. Vedeta AUR, senatoarea Urlătoarea, e cea care urlă despre alungarea și condamnarea la moarte a neromânilor Iohannis, Arafat sau Dominic Fritz. Puhoaiele de xenofobie și antisemitism delirant de pe net aparțin cu precădere românoșilor susținători declarați AUR – îi recunoști imediat, după putoarea degajată de la primele cuvinte…

Dar nu sunt numai aceștia. Există și cei care spun: „Ce mare lucru, domne, că i-a zis «s-o facem jidănește», a glumit și omu… Acuma nu mai putem nici să glumim, că nu ne mai dă voie UE”. Cel care a jignit-o incalificabil pe Maia Morgenstern nu e o brută de aur microcefală. E un om cult în cap, care știe cât se poate de bine ce încărcătură poartă acest cuvânt. Știe că folosindu-l întreține, cu toate că au rămas atât de puțini evrei în România, o cultură antisemită latentă, cu rădăcini vechi pe plaiurile noastre. Indivizii de acest soi posedă însă tehnica de a se mira candid după ce îți trântesc o insultă ordinară, în cazul de față rasială: „Ce, te-ai supărat?! Da ce crispat ești, nu mai știi de glumă!... Stai cam prost cu nervii…”.

Dar ia spune-i intelectualului românos un „Büdös oláh!”, „Valah împuțit!” – sunt de studiat spumele de umor pe care le face la gură…

Complicitatea zâmbăreață a celor, mulți, care dau „jidan” drept glumă e patul germinativ din care răsar monștrii gata să omoare pe oricine consideră ei „jidan”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult