Din lipsă de educație politică sau din rea-voință, anumiți oameni pun semnul egal între socialism și comunism. Socialismul nu este un monolit, ci cuprinde numeroase curente ideologice, de la cele radicale, printre care și comunismul, la cele în deplină concordanță cu democrația. Foto: Jean-Christian Tirat / Sipa Press / Profimedia

Furia acumulată de-a lungul anilor împotriva politicienilor corupți și incompetenți este îndreptățită. Însă ea nu justifică alegerea extremismului. Opțiunea pentru extremism indică o fractură profundă în gândirea și structura morală a individului.

Faptul că au fost în contact cu ofițeri GRU expulzați și că unii membri ai grupului au mers la Moscova să ceară sprijin nu mai e o „fantezie” conspiraționistă, ci realitate, dovedită printr-o anchetă a DIICOT. Foto: Facebook

Era validării idioților: Internetul a creat o rețea globală în care ignoranța se propagă mai repede decât informația reală. Oamenii care nu ar fi avut niciodată o platformă se găsesc acum unii pe alții, se încurajează reciproc, se radicalizează împreună. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Acum un secol, fasciștii și naziștii au ajuns la conducere prin manipularea maselor și a proceselor electorale. foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia

Comportamentul public, dar și declarațiile de dată recentă ale ÎPS Teodosie au revoltat pe o mare parte dintre români, pentru că deja nu mai vorbim despre transmiterea în public a unui model de conduită mai specific Evului Mediu decât secolului în care trăim, ci despre legitimarea unor criminali de război și a unor extremiști autohtoni. Întrebat de jurnalistul Florin Negruțiu în emisiunea ”În fața ta” despre câți Teodosie sunt, de fapt, în BOR, Theodor Paleologu a spus că sunt probabil destul de mulți. Și a amintit și de alte cazuri, la fel de revoltătoare, despre care nu s-a discutat public suficient, a unor înalți prelați care au decorat extremiști din România.

În român se luptă două complexe antagonice: unul de superioritate și altul de inferioritate. Din această luptă nu câștigă nimeni, dar ea construiește un teren propice radicalizării. Și această teorie a fost expusă foarte coerent de Theodor Paleologu în cadrul emisiunii ”În fața ta”.

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

În Germania, în urma atentatului de la Magdeburg din data de 20 decembrie a început oficial epoca de “aur” a partidului de extremă dreapta AfD (Alternative für Deutschland), care propune o alternativă terifiantă la Germania democratică actuală. Tragedia de la târgul de Crăciun de la Magdeburg a zguduit întreaga țară. Autorul atacului soldat cu 4 morți și 200 de răniți este Taleb A., un psihiatru de origine saudită fervent susținător al ideilor partidului AfD (!). Ceea ce a surprins (sau nu) este faptul că totul s-a întâmplat chiar în capitala landului estic Sachsen-Anhalt, oraș considerat un adevărat bastion al AfD.

Inacțiunea în fața extremismului comportă și un cost financiar: bursele cad, fondurile de pensii se diminuează, mediul privat se contractă în fața unor curente ostile, oamenii pierd bani din cotații inferioare ale acțiunilor companiilor sau pierd chiar locul de muncă din cauza închiderii unor firme sau din cauza retragerii unor investiții străine; proiecte de investiții îngheață, iar investitorii încearcă să-și protejeze banii, fugind din calea unor politici ce cad pradă tendințelor extremiste. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)