Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Grecia, Bulgaria și Turcia se bat pentru atragerea turiștilor străini, în timp ce România nu are nicio strategie

Sunt un susținător, dar și un critic al turismului românesc. Încerc să arăt lucrurile bune de pe litoral și să le scot la suprafață pe cele ascunse sub preș de autorități sau de hotelieri. De câteva zile, mă tot uit la asaltul autorităților din Grecia, Bulgaria și Turcia asupra turiștilor români cărora nu știu ce să le mai ofere doar pentru a-i ademeni să vină în concediu în țările lor. O strategie care va da rezultate, iar cifrele vor demonstra că românii au fost printre cei mai numeroși turiști străini în cele trei state și în sezonul din 2021. Din păcate, în anul în care fiecare stat european luptă pentru turismul de incoming (turiști străini=bani străini intrați în bugetul național), România nu are o strategie clară sau mai bine zis nu prea are vreo strategie.

“Estimez că şi anul acesta Grecia va deveni destinaţia turistică nr. 1 pentru prietenii noştri români”

Declarația aparține ministrul grec al Turismului, Harry Theoharis, într-un interviu acordat AGERPRES. Ministrul recunoaște că autoritățile elene au pus la punct o strategie pentru redeschiderea, în siguranță, a sezonului turistic. Dar până la creionarea oficială a programului, grecii au inundat piața media din România cu mesaje adresate turiștilor. Fie că vor primi banii înapoi pentru testele PCR efectuate sau că vor fi reduși timpii de așteptare în vamă, mesajele au o țintă clară: Grecia vă așteaptă!

Ministrul grec al Turismului, Harry Theoharis

“Popoarele noastre sunt legate de legături de prietenie de lungă durată. De aceea estimez că şi anul acesta Grecia va deveni destinaţia turistică nr. 1 pentru prietenii noştri români. Sper că înainte de Paştele ortodox, care anul acesta este pe 2 mai, vom avea deja primii turişti din România”, a mai declarat ministrul grec al Turismului, Harry Theoharis, într-un interviu acordat AGERPRES.

Dar să mergem și la vecinii bulgari. Deloc suprinși de inițiativele grecilor, hotelierii bulgari au stat la aceeași masă cu autoritățile lor și au găsit un alt cârlig pentru a-i atrage pe români. Pe 19 martie 2021, vine prima reacție. “Bulgarii știu că testul PCR nu va aduce semnale pozitive. În cazul în care contextul epidemiologic va permite, există o probabilitate ca testul PCR să fie eliminat, așa cum a fost și în vara anului 2020. Unii hotelieri au început deja să reacționeze oferind stimulente turiștilor care vor folosi teste PCR. Un exemplu interesant ar fi lanțul hotelier HVD, care oferă o noapte gratuită pentru vacanțele de minim 6 nopți, pentru turiștii care fac dovada plății unui test PCR. Credem că vor mai urma și alți hotelieri care vor găsi soluții interesante. Cert este că românii reprezintă o piață foarte importantă pentru Bulgaria. Vor identifica soluții să venim la ei și ne așteptăm să mai apară oferte similare”, declară Sebastian Constantinescu, director general Travel Planner.

Sebastian Constantinescu, director general Travel Planner

Să ajungem și în Turcia. De mai bine de o lună, toate site-urile și televiziunile dedicate călătoriilor rulează o campanie publicitară pentru destinațiile din această țară.  

Să nu uit că grecii și turcii au site-uri dedicate pentru turiștii străini în care sunt prezentate măsurile de protecție sanitară anti COVID 19, dar și regulile de acces în aceste tări.

Reacția Ministerului Turismului din România : “organizarea unei structuri interne care să își îndrepte toate eforturile pentru consolidarea poziției României pe piața internațională, inclusiv ca destinație turistică competitivă”

Am făcut această amplă introducere despre autoritățile din Grecia, Turcia și Bulgaria pentru a vă expune și reacția României. În urmă cu 12 zile, am adresat aceste întrebări Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în speranța că răspunsurile primite de la această instituție îmi vor demonstra că TURISMUL a devenit un obiectiv principal în ochii noului ministru.

“- Ce campanii de promovare pe plan intern și extern a litoralului românesc și a Deltei Dunării coordonează în acest moment Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri ?

– Unde rulează aceste campanii de promovare (în caz că există) ?

– Care este strategia pentru 2021 în vederea atragerii turiștilor străini ?

– Când estimați redeschiderea turismului pentru cetățenii străini ?

În cazul în care în acest moment rulează campanii video de promovare a turismului românesc, vă rog să-mi puneți la dispoziție fișierul video sau un link youtube spre campanie.”

Și ieri, pe 22.03.2021, vin răspunsurile! Vă spun sincer că le-am citit de trei ori înainte să le public, iar concluzia este aceeași- NU AVEM NICIO STRATEGIE DE A ATRAGE TURIȘTI STRĂINI. Cel puțin, nu pentru anul 2021.

În cuvinte pompoase, aflu că abia acum este creată o structură (nu știu dacă serviciu, direcție sau agenție) dedicată turismului.

“Un prim pas, pentru a duce la îndeplinire acest scop, este reprezentat de organizarea unei structuri interne care să își îndrepte toate efoturile pentru consolidarea poziției României pe piața internațională, inclusiv ca destinație turistică competitivă.”

Apoi, reprezentanții ministerului mă anunță că țin legătura cu autoritățile locale și județene pentru promovarea rutelor interne.

“Spre exemplu, Ruta Cultural Turistică a Cetăților Antice, Ruta Cultural Turistică a Credinței și a Speranței, Ruta Cultural Turistică “Istorie, Spiritualitate și Artă”, dar și Ruta Cultural Turistică “Pe urmele lui Dionysos între Dunăre și Marea Neagră”, noi produse turistice, dezvoltate la nivel regional, pe teritoriul județului Constanța, beneficiază de recunoașterea oferită de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin sistemul voluntar creat.”

Să ajungem la turismul de incoming, adică cetățeni străini pe care am dori să-i aducem în România, în vacanță, așa cum am întrebat eu de multe ori în solicitare. Ce facem ? Cum îi aducem în România mai ales că ai noștri sunt ademeniți în Grecia, Bulgaria și Turcia ?

“Un alt demers pe care Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului îl are în vedere este participarea în cadrul unor acțiuni de marketing la nivel internațional. Reprezentarea națională se dorește a fi făcută în baza unor concepte inovative, cu o segmentare explicită pe țările emitente de turiști. În acest sens, identificarea unor nișe de turism, dar și sprijinirea celor care au potențial, pot fi avantaje în fața competitorilor.”

Deci…..niciun plan!

Și acum vine bomboana de pe colivă!

Vă reamintesc ultimele trei întrebări și rugămintea adresată departamentului de comunicare al ministerului.

– Unde rulează aceste campanii de promovare (în caz că există) ?

– Care este strategia pentru 2021 în vederea atragerii turiștilor străini ?

– Când estimați redeschiderea turismului pentru cetățenii străni ?

În cazul în care în acest moment rulează campanii video de promovare a turismului românesc, vă rog să-mi puneți la dispoziție fișierul video sau un link youtube spre campanie.”

Și acum răspunsul – “instituția își orientează eforturile și spre activități de marketing digital, atât pe platformele Social Media, cât și prin intermediul portalului de știri www.newsturism.ro, dar și a unui newsletter săptămânal. Promovarea în mediul online a însemnat în ultimul an și crearea unei biblioteci virtuale, care cuprinde E-Book-uri tematice (https://newsturism.ro/e-biblioteca/).”

Cinic, vă recomand să aveți lângă voi dicționare în engleză, franceză și germană atunci când accesați link-ul de mai sus. Nu le veți folosi pentru că site-ul este doar în limba română!

Iar ultima parte a răspunsului trimis de minister mă face să cred că, de fapt, nu prea ne interesează turiștii străini.

“Referitor la redeschiderea turismului pentru cetățenii străini, menționăm că persoanele care sosesc din țările fără risc epidemiologic (zona verde), dar și cele exceptate de la măsura carantinării la intrarea pe teritoriul României, care sosesc dintr-o țară cu risc epidemiologic (zona galbenă), așa cum este prevăzut și în Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pot practica activități de turism în România, cu respectarea normelor și măsurilor de protecție sanitară impuse.”

No comment”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult