Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum scoate România capul din gunoi? La propriu

„România e foarte frumoasă, avem niște locuri superbe. Dar și multe locuri unde sunt depozitate gunoaie, iar asta nu o să înțeleg niciodată. De ce aruncă oamenii gunoi pe câmpuri, puțin mai încolo de casele lor? Nu o să înțeleg“, declara în 2019, Mihai Mărgineanu la emisiunea În fața ta. Artistul dezvăluia cum se vede țara de sus, de la manșa avionului personal de patru locuri, un Cessna 172 November, pentru care deține licență de pilot.

România se află în procedura de infringement la aproape toate capitolele care țin de mediu, indiferent că vorbim de calitatea aerului, a apei sau amenajarea gropilor de gunoi. Iar aceasta, mai jos, este situația de la finalul lui 2020, conform website-ului oficial al Reprezentanței în România a Comisiei Europene:

- Deșeuri: Comisia solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri (scrisoare de punere în întârziere);

- Natură: Comisia solicită României să asigure protecția habitatelor și a speciilor (scrisoare de punere în întârziere);

- Apă: Comisia solicită României să respecte normele UE privind apele reziduale urbane (scrisoare de punere în întârziere);

- Calitatea aerului: Comisia solicită Greciei și României să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice (aviz motivat).

Detalii despre toate aceste proceduri și unde avem de lucrat putem găsi aici, în registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

La finalul săptămânii care se încheie, comisarul general al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a descoperit o conductă prin care sunt deversate direct în Lacul Morii deșeuri ilegale, provenite, din câte se pare, de la șantierele din apropiere. 

Week-end-ul trecut, Octavian Berceanu anunța că vrea să cumpere 50 de drone dotate cu senzori de ultimă generaţie care vor zbura deasupra întregii ţări, pentru a supraveghea calitatea aerului și nivelul de poluare din România.

Acțiunile noului șef de la Garda de Mediu sunt cu mult peste cele ale predecesorilor și par să dea rezultate. În București și Ilfov se organizează controale în fiecare noapte, pentru a-i găsi pe cei care ard ilegal tone de deșeuri din toate categoriile și toate materialele. Iată schema arderii gunoaielor în Sintești, la câțiva kilometri de Capitală. Toate sunt însă niște picături de apă curată într-o mare de gunoaie care ne înconjoară.

Ne aflăm într-o situație catastrofală din punct de vedere al calității mediului. Râurile au mii de tone de recipiente din plastic și aluminiu, traseele montane s-au transformat în ghene, la marginea satelor și comunelor sunt zeci de mii de gropi de gunoi pe care sunt aruncate de la animale moarte, până la deșeuri casnice și de construcții.

Apele sunt murdare, pădurile se taie, câmpurile sunt gropi de gunoi în aer liber, aerul este irespirabil în orașele mai mari, cu depășiri ale normelor de sute de ori față de cele admise.

Problematica calității mediului este extrem de complexă. Este evident că aceasta nu poate fi rezolvată numai cu amenzi, din simplul motiv că nu există suficiente echipe de control, chiar și dublate de echipaje ale poliției, pentru a-i sancționa pe cei care poluează.

România are nevoie de o strategie națională, integrată și aplicabilă pe termen scurt, mediu și lung pentru a scoate capul din gunoi.

Trebuie să încurajeze predarea deșeurilor diferențiat, să creeze infrastructura necesară care să fie la îndemâna tuturor, indiferent de colțul de țară în care ne aflăm. Extrem de important- e nevoie de urgentarea aplicării legislației care prevede încasarea unei garanții pentru ambalajele poluante și returnarea valorii acestora la predarea de către cumpărător. 

Într-o strategie coerentă ar trebui să fie implicate toate instituțiile și privații, fie că vorbim de poliție locală, primărie și școală sau comercianții, de la mari jucători din retail, până la magazinele de la colțul blocului. Toate acestea trebuie să fie dublate, evident, de sancțiuni severe- iar amendarea și confiscarea mașinilor care aruncă deșeuri în locuri neamenajate este un început.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ma intreb cat de linistit poti admira natura cand te gandesti ca e posibl sa se fi ingropat deseuri radioactive sub locul in care stai?
    • Like 0
  • Televiziunea nu se pricepe sa educe oamenii. Ea se prucepe DOAR SA-I TAMPEASCA SI SA-I INVRAJBEASCA!
    • Like 0
    • @ Adriana Negruti
      Iar comentariul dvs. are legatura cu subiectul articolului cum are un peste legatura cu bicicleta!
      • Like 0

Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult