Cum scoate România capul din gunoi? La propriu

„România e foarte frumoasă, avem niște locuri superbe. Dar și multe locuri unde sunt depozitate gunoaie, iar asta nu o să înțeleg niciodată. De ce aruncă oamenii gunoi pe câmpuri, puțin mai încolo de casele lor? Nu o să înțeleg“, declara în 2019, Mihai Mărgineanu la emisiunea În fața ta. Artistul dezvăluia cum se vede țara de sus, de la manșa avionului personal de patru locuri, un Cessna 172 November, pentru care deține licență de pilot.

România se află în procedura de infringement la aproape toate capitolele care țin de mediu, indiferent că vorbim de calitatea aerului, a apei sau amenajarea gropilor de gunoi. Iar aceasta, mai jos, este situația de la finalul lui 2020, conform website-ului oficial al Reprezentanței în România a Comisiei Europene:

- Deșeuri: Comisia solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri (scrisoare de punere în întârziere);

- Natură: Comisia solicită României să asigure protecția habitatelor și a speciilor (scrisoare de punere în întârziere);

- Apă: Comisia solicită României să respecte normele UE privind apele reziduale urbane (scrisoare de punere în întârziere);

- Calitatea aerului: Comisia solicită Greciei și României să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice (aviz motivat).

Detalii despre toate aceste proceduri și unde avem de lucrat putem găsi aici, în registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

La finalul săptămânii care se încheie, comisarul general al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a descoperit o conductă prin care sunt deversate direct în Lacul Morii deșeuri ilegale, provenite, din câte se pare, de la șantierele din apropiere. 

Week-end-ul trecut, Octavian Berceanu anunța că vrea să cumpere 50 de drone dotate cu senzori de ultimă generaţie care vor zbura deasupra întregii ţări, pentru a supraveghea calitatea aerului și nivelul de poluare din România.

Acțiunile noului șef de la Garda de Mediu sunt cu mult peste cele ale predecesorilor și par să dea rezultate. În București și Ilfov se organizează controale în fiecare noapte, pentru a-i găsi pe cei care ard ilegal tone de deșeuri din toate categoriile și toate materialele. Iată schema arderii gunoaielor în Sintești, la câțiva kilometri de Capitală. Toate sunt însă niște picături de apă curată într-o mare de gunoaie care ne înconjoară.

Ne aflăm într-o situație catastrofală din punct de vedere al calității mediului. Râurile au mii de tone de recipiente din plastic și aluminiu, traseele montane s-au transformat în ghene, la marginea satelor și comunelor sunt zeci de mii de gropi de gunoi pe care sunt aruncate de la animale moarte, până la deșeuri casnice și de construcții.

Apele sunt murdare, pădurile se taie, câmpurile sunt gropi de gunoi în aer liber, aerul este irespirabil în orașele mai mari, cu depășiri ale normelor de sute de ori față de cele admise.

Problematica calității mediului este extrem de complexă. Este evident că aceasta nu poate fi rezolvată numai cu amenzi, din simplul motiv că nu există suficiente echipe de control, chiar și dublate de echipaje ale poliției, pentru a-i sancționa pe cei care poluează.

România are nevoie de o strategie națională, integrată și aplicabilă pe termen scurt, mediu și lung pentru a scoate capul din gunoi.

Trebuie să încurajeze predarea deșeurilor diferențiat, să creeze infrastructura necesară care să fie la îndemâna tuturor, indiferent de colțul de țară în care ne aflăm. Extrem de important- e nevoie de urgentarea aplicării legislației care prevede încasarea unei garanții pentru ambalajele poluante și returnarea valorii acestora la predarea de către cumpărător. 

Într-o strategie coerentă ar trebui să fie implicate toate instituțiile și privații, fie că vorbim de poliție locală, primărie și școală sau comercianții, de la mari jucători din retail, până la magazinele de la colțul blocului. Toate acestea trebuie să fie dublate, evident, de sancțiuni severe- iar amendarea și confiscarea mașinilor care aruncă deșeuri în locuri neamenajate este un început.