Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Gutu-vă-n Tag! Guvernul Cioacă. Robotomul

 •N-am fost și nu sunt pentru acțiuni împotriva firmelor austriece. Nici pentru darea în judecată la Curțile europene a Austriei. Sunt pentru menținerea relațiilor diplomatice, a dialogului cu țara... era să zic vecină, dacă prietenă nu ne e. Nu sunt suveranist.

Dar e greu să nu mă scoată din sărite declarația bodelui de la Viena, din start, înainte de a vizita un metru de frontieră a României: „Nu pot să vă ofer o dată fixă pentru aderarea României la Schengen. Suntem încă departe să spunem că sistemul de protecție a frontierelor este funcțional”. Cine hotărăște asta? Reprezentantul unei singure țări. Avem două, România și Austria. Una hotărăște soarta celeilalte, pe bază de cherem, fără a avea nici cel mai mic argument acceptat de Uniunea Europeană. 

Bine, am înțeles și strâmbătatea asta. Dar de ce trebuia invitat în România acest craniu vorbitor? În decembrie, Bode zicea că a fost luat prin surprindere. Acum, însă, nu știa că alde Karner va veni să ne spună Gutu-vă-n Tag?! Nu știa că putem să ne dăm noi și în fund și în cap, câtă vreme interesul politic personal al ministrului de Interne austriac e altul, Schengen verboten pentru România?

Ba știa foarte bine, dar, la fel ca austriacul, are și Bode interesul său personal, să mimeze dezghețul relațiilor cu Viena în nădejdea că în iunie o să înghețe el pe scaunul de la Interne...

•Ciolacu, viitorul premier, mustind de moralitate, zice că trebuie supraimpozitate cu 16% toate salariile bugetarilor mai mari decât cel al președintelui României. Încearcă astfel să prindă două vrăbii cu un singur laț: să pară însetat de dreptate socială în fața votanților și să nu pronunțe cuvintele care i-ar putea tăia din voturi – tăierea salariilor.

Care tăiere ar fi cât se poate de firească în firma numită statul român. Supraimpozitarea veniturilor foarte mari e o măsură aplicată în destule țări asupra bogătașilor privați, cărora statul n-are dreptul să le scadă salariile sau profiturile. În ce privește bugetarii, statul este patronul, care are dreptul să hotărască reducerea salariilor lor și reduceri de personal pe criterii de performanță capitalistă. Capitalismul trebuie să fie și de stat, nu doar privat.

Căci, nu e vorba numai de mărimea salariului, ci și de cât și cum muncești ca să-l încasezi. Știre: „Șefa serviciului Producție de la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Tg. Jiu a fost pozată în timpul serviciului, cum dormea cu capul pe birou, salariată fiind de la buget cu suma de circa 8000 lei/lună”. Dacă s-ar cumula energia sforăiturilor emise de cei care dorm în post la stat pe multe mii de lei, ar rezulta o putere instalată cât a unei salbe de hidrocentrale. Or, în criza actuală, cu alegerile la orizont, guvernul Cioacă nu poate renunța la acest aport energetic important.

•Megasoftul numit ChatGPT, în ciuda eforturilor guvernelor de a-l opri, e din ce în ce mai aproape să treacă vechiul test al lui Alan Turing: să nu mai poți deosebi pe internet robotul de om. Inteligența artificială de inteligența umană, fie că e vorba de matematică, fie de literatură, fie filosofie, de pictură, de muzică, de bucătărie, de școală, medicină sau bune maniere. De tot.

Asta duce la o idee foarte dificil de înghițit: orice performanță intuitivă, iluminată, genială, magică a omului poate fi realizată de un program pe computer, dacă are la dispoziție și poate prelucra un volum colosal de date. Și acum, îl are și poate.

Ceaușescu ne-a căpiat cu transformarea cantității într-o nouă calitate. Răspândirea informației prin tehnologie i-a pus capac scorniceșteanului. Acum, Inteligența Artificială anunță inversul, depășirea calității inteligenței prin cantitate.

Prin urmare, gândirea, rațiunea, sensibilitatea, spiritul, de finețe sau geometric, sentimentele, bune sau rele, pe scurt, Ideile, Eidos, nu sunt platonice, nu sunt transcendente, nu sunt de la Dumnezeu, sunt proprietăți ale materiei.

Și dacă ai intrat la o idee, fandacsia-i gata.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult