Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Guvernul mai taie o felie de la microîntreprinderi: noi „cadouri” în „ordonanța-trenuleț”, după toate schimbările pe care le-au suferit afacerile mici și mijlocii în acest an

Tort tăiat

Foto: Michelangelo Oprandi / Alamy / Alamy / Profimedia

În ultimii doi ani, microîntreprinderile par a fi calul de bătaie al Guvernului. Atunci când vine vorba despre creșterea veniturilor la bugetul de stat, Executivul și-a făcut, pare, un obicei din a pune povara pe cei care deja plăteau taxe și impozite și nu prea pare că se uită în zona celor care eludează plata acestora. Am spus de nenumărate ori că existența unui sistem fiscal adaptat regimului de microîntreprinderi nu face nimic altceva decât să stimuleze afacerile antreprenoriale și să creeze un mediu în care companiile se dezvoltă și pot ajunge la maturitate, devenind astfel plătitori de impozit pe profit, așa cum vrea statul. Numai că din păcate Guvernul se grăbește, nu are răbdare să-și crească un mediu de afaceri competitiv și dezvoltat care să fie capabil să plătească aceste taxe și ratând astfel consolidarea antreprenoriatului românesc.

La începutul anului acesta regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost modificat prin reducerea plafonului maxim de încadrare de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Acum o lună de zile, s-a introdus un nou plafon de 60.000 de euro pentru trecerea la impozitarea de 3% din venituri. Prin această mutare și creșterea impozitării de la 1% la 3% pentru depășirea plafonului impozitarea va fi de trei ori mai mare pentru aceleași venituri. Este o povară fantastică pentru microîntreprinderi și pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea antreprenoriatului și a mediului de afaceri. 

Iar presiunea pe această formă de organizare a afacerii nu se oprește aici. Acum, prin ordonanța tradițională de final de an, cunoscută sub numele de „ordonanța trenuleț”, Guvernul vine cu noi măsuri dedicate microîntreprinderilor.

Asociatul unei microîntreprinderi nu mai poate deține mai mult de 25% decât într-o singură microîntreprindere, după ce numai în luna ianuarie a acestui an se introdusese restricția prin care asociații nu puteau deține mai mult de trei microîntreprinderi în care să aibă mai mult de 25% din deținere. În același timp, condiția referitoare la cifra de afaceri de 500.000 de euro a fost modificată acum, prin ordonanța trenuleț, astfel că aceasta ia în calcul întreprinderile legate cu microîntreprinderea în cauză. Respectiv, mai simplu, dacă asociatul sau acționarul mai deține participații sau drepturi de vot mai mari de 25% în orice alte companii, iar cifra de afaceri a tuturor companiilor în care acesta este participant depășește plafonul de 500.000 de euro, toate companiile vor deveni plătitoare de impozit pe profit.

Microîntreprinderile trebuie să fie vigilente în ceea ce privește respectarea termenelor pentru depunerea situațiilor financiare. Astfel, pentru a nu trece automat la impozit pe profit, trebuie să-și depună situațiile financiare până la data de 31 martie 2024 (termen de altfel devansat fata de termenul normal de depunere pentru celelalte companii care este de obicei în luna mai a anului următor). Microîntreprinderile nu vor mai putea susține ONG-uri sau acțiuni caritabile deoarece deducerea de 20% din impozitul pe venit care putea fi acordată a fost abrogată.

Nu în ultimul rând, există modificări și la regimul deducerii pierderilor atât pentru companii, cât și pentru PFA-uri. Pierderile sunt recunoscute pentru a fi deduse din profiturile viitoare numai în limita a 70%. Această măsură sancționează și nu recunoaste perioadele de dificultate în care mediul de afaceri se poate afla și din cauza unor condiții economice care nu depind neaparat de aceștia. Economiile dezvoltate recunosc posibilitatea existenței pierderilor și permit diminuarea impozitării profiturilor pentru anii următori. Mai mult decât atât, dacă până acum pierderile erau recunoscute 100% până la maxim 7 ani, din 2024 pe lângă diminuarea recunoașterii pierderii s-a redus și perioada de recuperare până la 5 ani.

Guvernul caută bani inclusiv în măsurile de prevenție a sănătății angajaților. Abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive a fost introdusă în ianuarie 2023 și însemna o neimpozitare a veniturilor salariaților în limita a 400 de euro anual. Acum după nici un an, se modifică din nou norma legislativă prin diminuarea beneficiului la 100 de euro anual. 

Poate un semnal bun pentru unii este faptul că plata impozitului pe venit în cazul spațiilor închiriate de persoanele fizice devine 8%, întrucât s-a reintrodus cota forfetară. Totuși aceasta anul trecut era de 40%, iar din 1 ianuarie 2024 va fi de 20%.

Toate aceste măsuri arată nehotărârea Guvernului, arată faptul că până acum s-au luat măsuri fără studii de impact, fără analize și fără a consulta mediul de afaceri. Este nevoie de dialog cu mediul de afaceri, este nevoie de predictibilitate. Modificarea sistemului de taxare este comuna economiilor care trec de la o etapa la alta, dar ce reprezintă o problemă cu adevărat reală este faptul că masurile fiscale sunt neprevăzute, schimbate des si la perioade scurte de timp, pe de o parte, și pe de altă parte faptul că Executivul pare ca nu acționează ca un partener onest pentru companii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult