Sari la continut
Republica
By Republica

Habits by Republica. Cum arată viitorul verde al României. Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia: „În ultimii trei-patru ani, industria auto s-a schimbat mai mult decât în ultimul secol”

Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania, a fost invitat special al evenimentului „Reconfigurarea viitorului verde” organizat sub egida habits by Republica, împreună cu Evryo România și Societatea Omului Sănătos.

Detalii despre eveniment și concluziile acestuia puteți vedea aici.

Într-un moment în care mașinile electrice sunt pe cale să devină standardul, industria auto se află la o răscruce interesantă. „În ultimii trei-patru ani, industria auto s-a schimbat mai mult decât în ultimul secol”, îmi spune Mihai Bordeanu, adăugând că schimbarea nu va încetini.

Dacia, brand pe care l-am văzut crescând sub ochii noștri dintr-o mașină accesibilă într-una pe care chiar ți-o dorești, e acum în fața unei mari provocări. Cum te electrifici fără să pierzi esența accesibilității? Răspunsul pare să vină într-o manieră calculată, pragmatică și graduală. Într-un interviu acordat jurnalistului Claudiu Pândaru special pentru acest eveniment, Bordeanu vorbește despre planuri clare: până în 2035, Dacia, alături de întregul grup Renault, va produce exclusiv mașini electrice. Dar traseul până acolo nu este chiar atât de simplu.

Industria se află într-un moment de reajustare realistă a obiectivelor. Termenul intermediar din 2025, care ar fi impus ca 20% din mașinile vândute să fie electrice, e reevaluat, pentru că piața încă nu este pregătită. „Suntem abia la 11-12%. Nu ar fi corect să fim penalizați pentru o realitate care nu poate fi schimbată peste noapte,” subliniază Bordeanu. Mesajul este limpede: electrificarea continuă, dar cu termene și obiective realiste, stabilite împreună cu producătorii, nu doar în birourile de la Bruxelles.

Dar problema reală nu e doar producția de mașini electrice, ci și infrastructura care trebuie să le susțină. „Avem mașini electrice accesibile, dar unde le încărcăm?”, se întreabă Bordeanu. Lipsa unei infrastructuri coerente și uniforme la nivel european e punctul sensibil în ecuația electromobilității. România, ca multe alte țări din regiune, suferă din cauza absenței unui plan clar, a unei „autostrăzi electrice”, cum îmi place mie să spun.

Dar clientul este și va rămâne în centrul preocupărilor Dacia. Succesul modelelor hibrid, cu procente impresionante de cerere – de la 15% pentru Jogger până la peste 60% pentru viitorul Bigster – arată clar că publicul vrea să meargă spre verde, dar într-un ritm propriu și accesibil.

„Obsesia noastră este clientul”, spune Mihai Bordeanu, iar eu cred că aceasta e o abordare sănătoasă în cursa nebună spre electrificare. Industria, autoritățile și, în final, noi toți, clienții, avem rolul nostru de jucat pentru ca această tranziție să fie cu adevul sustenabilă și nu doar o promisiune frumoasă.

Invitații speciali ai evenimentului au fost Cristina Bălan, Vice-chair Global Reporting Initiative, și Ondrej Safar, CEO Evryo. Puteți citi aici ce au dezbătut. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Nu doar Dacia ci orice mașină va deveni dorita pe viitor la ce prețuri vor fi pentru care nu avem decât să mulțumit conducerii vizionare de la Bruxelles. Și că mașinile electrice nu poluează este o minciună pentru că respectivii nu țin cont de întregul ciclu de exploatare și disponibilizare. Practic este o vopsire a gardului care pe deasupra costă și foarte mult, totul datorat inepției verzi impuse de la Bruxelles.
    • Like 0
  • viitorul verde al României înseamnă moratoriu pe tăierea pădurilor. treziți-vă din îndobitocire.
    • Like 0
  • Sunt 2 aspecte, total diferite, legate de poluare: unul pur propagandistic iar altul real și stringent. Cel pur propagandistic este legat de CO2. Acest CO2 NU este un poluant, ba dimpotrivă, e un gaz ESENȚIAL pentru menținerea vieții pe Pământ. Fără CO2 nu ar putea exista plante (care îl folosesc pentru fotosinteză) iar fără plante nu ar exista nici lumea animală inclusiv omul. Dar propaganda pseudo-științifică mestecă în continuare prostia referitoare la lupta cu schimbările climatice. O pseudo-teorie neclară, atât referitoare la cauzele schimbărilor climatice cât și referitoare la eficiența reducerii emisiilor de CO2. Deci purtăm o luptă mare și chinuitoare pornind de la motive incerte și având așteptări cel puțin discutabile.
    Însă cu totul altfel stau lucrurile în cazul poluării cu substanțe toxice. Mașinile cu motoare pe combustie nu emit numai inofensivul CO2, ci și substanțe cu adevărat dăunătoare pentru sănătate, cum ar fi pulberile / funinginea, dar și celebrele NOXE, adică gazele de tip NOx, care sunt monoxidul și dioxidul de azot. Aceste emisii dăunătoare se adaugă la toate celelalte emisii toxice generate de toate activitățile umane, în special în aglomerările urbane. Aici aerul devine într-adevăr irespirabil și periculos de toxic de multe ori. Iar în general vorbind, poluarea nu e numai în aer, ci și în apă și sol. Cu toate aceste tipuri de poluare reală trebuie să luptăm, nu să ne rupem în figuri cu ”amprenta de carbon” până ne distrugem de tot economia....
    • Like 1
  • andrei andrei check icon
    ce rost are sa mergem cu o masina verde cand miliardarii merg in spatiu si polueaza mai mult in 2 ore decat oamenii normali in 2 ani? e doar o tehnica de manipulare prin care companiile mari protesc oamenii de rand sa creada ca e vina lor pentru poluare si nu a mega corporatiilor
    • Like 3
    • @ andrei
      Corect! Ba mai mult: ce rost are să fim noi europenii (vorba lui Liiceanu) ”încremeniți în proiectul” înverzirii când restul lumii își vede de economie fără mari gânduri de ”înverzire”, prin urmare sunt mai competitivi decât noi europenii și ne dau cu tifla?
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      A mai fost discutat subiectul ăsta acum vreo doi ani, când worldometrul spunea că mai este petrol pentru 40 de ani. Ghici cât arată acum worldometrul pentru petrolul rămas...
      https://www.worldometers.info/
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      OK, o estimare (conform link-ului) ar fi de 38 de ani până la epuizarea petrolului. Deci 2025+38=2063. Dar UE ne strânge de momițe să nu mai se vândă mașini cu motoare tremice din 2035, iar ținând cont de cele existente în trafic, e vorba de 2050 ca limită pentru circulația mașinilor termice. Oricum e vorba de ceva relativ îndepărtat, timp în care se pot crea soluții alternative. Chiar nu văd care e problema. Acum sunt în cercetare soluțiile cu combustibili sintetici, sau cu pile de hidrogen etc pe lângă varianta cu aplicare limitată a electromobilității. Repet: care e problema pentru care ne agităm atât? Că nu înțeleg.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult