Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Hagia Sofia redevine moschee, iar Erdoğan, un al doilea Mehmet Fatih în vremuri de criză

Hagia Sofia

Foto: Guliver/ Getty Images

Iată că temuta oră a lui Erdoğan a sosit. Parlamentul l-a aclamat în picioare, opoziția a tăcut de teamă să nu-și piardă votanții musulmani, iar în fața Catedralei Sfânta Sofia mulțimea a strigat vineri, 10 iulie, "Allahu ekber"... motivul este clar: catedrala, desemnată patrimoniu UNESCO, va redeveni în câteva zile moschee,după 85 de ani de existență muzeală.

Instanța Administrativă Supremă a Turciei a anulat statutul de muzeu al faimoasei bazilici bizantine, facilitându-i utilizarea ca moschee, a relatat vineri, 10 iulie, de Agenția Națională de Presă Anadolu.

Construcția este parte a centrului istoric al Istanbulului și patrimoniu UNESCO, care avertizase Turcia în privința transformării arbitrare și încurajase la dialog înainte de luarea unei decizii. Un stat nu poate proceda la "o schimbare a unei valori universale incontestabile" a unui monument declarat patrimoniu mondial. De acest titlu sunt legate "o serie de responsabilități și obligații legale",susține UNESCO.

Hagia Sofia a fost construită în secolul al VI-lea d.Hr., recunoscută fiind că cea mai importantă catedrala bizantină până în momentul cuceririi Constantinopolului de către otomanii conduși de sultanul Mehmet II Fatih (Cuceritorul), ce au dispus transformarea ei în moschee. Adăugarea celor 4 minarete a fost o inițiativă mai mult decât simbolică. Abia în anul 1934 Ayasofya a încetat să fie lăcaș de cult, în urma deciziei lui Kemal Atatürk de a o declara muzeu.

Gruparea religioasă care ceruse Instanței Supreme schimbarea statutului a contestat legalitatea hotărârii guvernului secular al lui  Atatürk. Conform argumentelor reclamanților, după cucerirea Constantinopolului, clădirea trecuse în proprietatea privată a lui Mehmet Fatih. Instanța a dat dreptate acestei revendicări, hotărând că Ayasofya aparținea unei fundații (vakıf) ce administra averea sultanului și că odinioară fusese deschisă publicului în calitate de moschee.

În urma hotărârii judecătorești, Președintele Erdoğan a anunțat deschiderea lăcașului de cult tuturor credincioșilor musulmani: în postarea sa pe Twitter a felicitat instanța pentru decizia luată, menționând că Ayasofya va fi subordonată Autorității Religioase (Diyanet), orice opinie contrară reprezentând "un atac la suveranitatea Turciei", care a restabilit în sfârșit dreptatea.

Data la care se va desfășura primul serviciu religios nu este foarte clară - în mass-media fusese vehiculată data de 15 iulie, „aniversarea" încercării eșuate de lovitură de stat din 2016; Erdoğan a anunțat însă data de 24 iulie.

Conform ziarului Hürriyet, hotărârea judecătorească va intra în vigoare în următoarele 30 de zile. Statutul catedralei este însă motiv de discordie politică. Grupările naționaliste și religioase sub "egida" partidului de guvernământ AKP consideră monumentul patrimoniu islamic-otoman, iar președintele Erdoğan însuși a considerat transformarea în muzeu drept o "mare greșeală", solicitând în repetate rânduri revenirea la funcția de moschee.

UE, prin intermediul vicepreședintelui Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a cerut menținerea statutului de muzeu al lăcașului, în caz contrar fiind amenințat spiritul de toleranță și deschiderea culturală a Istanbulului: "Hagia Sofia este un simbol al dialogului ecumenic și intercultural." În 2010, când metropola a fost Capitală Culturală Europeană, Erdoğan a numit-o "oraș european".

"Istanbulul a privit mereu către Europa", a susținut Schinas.

Ayasofya va fi deschisă turiștilor și ca moschee, exact ca vecina ei din centrul istoric, Moscheea Albastră, construită în 1609 de către Sultanul Ahmet I. 

În 2019, Ayasofya a atras peste 3,7 milioane de vizitatori, fiind cel mai popular muzeu al Turciei. Monumentul este cunoscut nu doar pentru cupola de 56 m înălțime, ci mai ales pentru mozaicurile bizantine și picturile murale din interior. Conform ritului  musulman, ce interzice cultul imaginilor, mozaicurile vor fi acoperite  cu pânze pe durata rugăciunilor musulmane.

Cine știe dacă Ayasofya nu va împărtăși soarta bisericii bizantine omonime din orașul Trabzon (capitala vechiului Trapezunt), ale cărei picturi murale au fost permanent acoperite. Poate și mozaicurile din Ayasofya, unele dintre ele abia revelate publicului, altele în curs  de restaurare, vor fi iarăși acoperite de un strat consistent de  tencuială, exact ca în 1453.

Și nici măcar Mike Pompeo, guvernul francez, grec sau rus împreună cu Biserica Ortodoxă Rusă nu vor putea împiedica inevitabilul… o ruptură între Orient și Occident întruchipată de distrugerea unui simbol cu o vechime de 1500 ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Miscarea are valoare simbolica, catedrala nu mai e crestina de la 1453. Miscarea simbolizeaza revenirea Turciei, dupa 100 de ani si se adreseaza in principal propriilor cetateni. Cu cat mai mari protestele, cu atat mai puternic iese initiatorul.
    • Like 0
  • Turcaleții iar o dau în bară! Poate fi începutul sfârșitului lor.....
    • Like 0
  • Este un demers caraghios si populist, Erdogan vrea sa se intepeneasca in scaunul ala de presedinte al Turciei pentru alti cativa ani. Pe cand o sa vedem si in Turcia pe nea Erdogan organizand, ca Putin, un referendum care sa ii permita sa sada presedinte pana va veni cea cu coasa (ma rog, poate la musulmani are alt obiect contondent cu care sa lucreze....) sa il ridice spre Raiul cu cele 70 de fecioare......
    • Like 1
    • @ andreea dragusin
      Parerist check icon
      Deja a făcut-o... A avut un referendum pentru întărirea funcției acum câțiva ani, care a trecut. Și la care turcii din orașele mari au votat împotriva, însă au votat pentru aia din Berlin...
      • Like 0
  • Paul check icon
    Erdogan ca orice alt jeg populist vrea doar sa abată atenția de la alte probleme și inflamează spiritele. Acum exista mai multe feluri de a reacționa. O posibilitate ar fi sa începem sa ne aducem aminte ca de fapt Constantinopol-ul a fost un oraș creștin cucerit de turci și a fost creștin o perioada mai lunga de timp decât a fost musulman... O alta posibilitate ar fi sa nu reacționam deloc.
    • Like 0
  • Care este reactia BOR? Toate bisericile reactioneaza numai a noastra sta sa vada cum este politicaly wright. Cred ca si conducatorii nostri politici ar trebui sa reactioneze pentru ca, in cele din urma, este atacat un simbol al crestinismului si al imperiului Bizantin care este strans legat si de istoria noastra. Si inca o intrebare. Care mai este statutul constructiei moscheiei de la Bucuresti? Mai vor sa construiasca cea mai mare moscheie din Europa de est intr-o tara cu mai putin de 1% musulmani?
    • Like 2
  • In "oglinda", ca sa zic asa, avem situatia catedralei din Cordoba, fosta moschee (sigur, dupa ce fusese o biserica in situ, dar mult extinsa de maurii ce au transformat obiectivul initial in moschee). Spania nu a decis niciodata sa tina cont de situatia speciala a monumentului (una dintre capodoperele arhitecturii maure) si sa o declare monument istoric, deci turcii ar avea motive sa bage un "hai, sictir" comunitatii occidentale. Numai ca nu despre asta e vorba aici ci despre regresul democratiei turce. Care deja a ajuns aproape de locul in care face ca dialogul cu lumea occidentala sa fie pur formal. Si daca Rusia e Rusia, relatia ei mai incordata cu Vestul e regula ultimului secol, cu mici perioade de acalmie, Turcia e unul dintre cei mai importanti membri NATO, pilonul de baza al organizatiei in est. Ceea ce e altceva.
    Si Turcia mai era considerata ceva pana de curand: "vitrina" democratiei liberale pentru lumea musulmana. Se cam sparge vitrina.
    • Like 2
  • Ce sunteti asa rautaciosi. O folosesc ca doar nu o distrug. Presupun ca inca poate fi vizitata chiar daca ii moschee. Cate biserici nu si-au schimbat cultul? De la catolici la protestanti , de la protestanti la calvinisti , etc. Avem o adversitate fata de alte religii de nu imi vine sa cred. Hagia Sofia a fost creat ca lacas de cult , acum ce sa faci daca in Instanbul sunt musulmani. Sa nu uitam ca Constantinopolul a cazut si din cauza tradarii a tarilor din apusul Europei. Plus sa nu uitam ca decaderea Constantinopolului a incep ca cruciatii au cucerit orasul si l-au pradat. Acum nu moare nimeni daca Hagia Sofia ii muzeu sau nu. Nici mie nu imi place Erdogan , dar acum trebuie sa respectam dreptul la autodeterminare a unei tari. Si Delta Dunarii ii in patrimoniul UNESCO dar o distrugem in fiecare zi. Dar pe noi ne doare mai tare ce se intampla la vecini decat sa protejam ce avem. Chiar acum doua zile vedeam un articol cu gunoaiele din Delta , si sunt sigur ca aproape toti care au aruncat gunoaie acolo sunt reviltati de ce se intampla cu Hagia Sofia.
    • Like 1
  • este axact ca atunci cand mareaaaa poartaaa lua femei copii animale aur biruuuu iar conducatorii nostrii stau aplecati pana la pamant cand o sa prevedem si noi in lege ca sa se faca obligatoriu la moscheile de pe teritoriul nostru slujbe crestine si cand mutam ambasada la Ierusalim cand recuperam sabia lui Stefan cel Mare din muzeul lor ...este un atac direct la crestinism dar din pacate BOR si conducatorii nostrii dorm stiu sa ne impuna nou restrictiii dar astora le spun saru'mana o mareeee mizerie
    • Like 0
  • Nume check icon
    Este numai inceputul...Asa se intampla cand "elitele" politice din tari uita ca rolul lor principal este sa asigure o succesiune sanatoasa pentru a metine democratiile in tarile lor. Le-au placut numai puterea, banii pe care i-au castigat, banii pe care ii castiga acum din conferinte fara sens si scop, dar bine platite cu zeci de mii de dolari pe minut. Si asa au ajuns toti neaveniti la putere in ultimii ani.
    P.S. Mai avem trei ani si ajungem si noi in aceeasi situatie dupa ce va pleca Klaus Johannis la un job caldut in EU sau in pensie. Vedeti pe cineva civilizat sa fie prrgatit in opozitie, nu zic PNL, care sa ii ia locul? Nu exista. Iar in trei ani va fi imposibil sa gasesti pe cineva care sa castige increderea populara. Prin urmare, asa vom intra si noi in rand cu lumea si o sa avem un presedinta populist care sigur ca rasturna multe lucruri in tara. Nu ca ar fi foarte greu...
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chris Simion

Claudiu este doar unul dintre cei peste 11.000 de ctitori ai teatrului care se construiește în prezent pe Grivița, la nr 53, în București, la inițiativa cunoscutei regizoare, invitată recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro