Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Iașul pe mâini hrăpărețe. Băieții lui Mihai Chirica și Costel Alexe au fost plantați peste tot

Primarul Iașului, Mihai Chirica, dansează la un eveniment de Ziua Unirii Principatelor

Un slogan folosit intens de peneliștii ieșeni sună astfel: „Iașul pe mâini bune”. Îl auzi și la cei din Primăria Municipiului Iași, și la cei din Consiliul Județean, și la cei trimiși în Parlament nu pentru că au dovedit ceva în afara partidului, ci pentru că sunt fideli prădătorilor aflați în vârful lanțului trofic al organizației. Există chiar și un website cu acest nume, de unde propaganda dinspre Palatul Roznovanu și Casa Pătrată se revarsă neîncetat.

Încet, încet, pas cu pas, băieții lui Mihai Chirica și Costel Alexe au fost plantați peste tot în instituțiile ieșene. Prin rețele clientelare, unii au fost instalați și în alte locuri, mai aproape de centrul puterii. Urlă competența din birourile ocupate de ei. Din când în când se mai fac mutări dintr-o parte în alta, oamenii fie urcă în ierarhie, fie sunt parcați prin locuri călduțe, răsplată pentru eforturile în slujba grupului. Nimeni nu este abandonat dacă nu greșește față de șefi, dacă înțelege că trebuie să ia forma vasului politic în care este turnat.

Ultima mișcare s-a petrecut în urmă cu câteva zile, pe când propaganda unei jumătăți din partidul-stat se unea în cuget și mințiri chiar la Iași, de 24 ianuarie. Andrei Apreotesei, înfipt în urmă cu aproape opt ani la conducerea Ateneului Tătărași de primarul municipiului, a fost numit director interimar al Complexului Muzeal Național Moldova, cu sediul în Palatul Culturii din Iași. Complexul cuprinde patru muzee mari: Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, dar și câteva exterioare: Muzeul Unirii, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul „Poni Cernătescu”, Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, Muzeul de Sit Arheologic de la Cucuteni, Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

Miza pentru instalarea într-o asemenea funcție este mare. Poziția, influența și banii au contat mai mereu pentru inșii pentru care cultura este doar un pretext, o mască pentru urmărirea propriilor interese.

Domnul Apreotesei nu are niciun fel de competențe cunoscute, certificate pentru ocuparea unei poziții de manager al unei instituții muzeale, cu atât mai puțin al unui complex care coordonează mai multe astfel de așezăminte. Dimpotrivă, în anii trecuți s-a remarcat, alături de primarul Mihai Chirica, prin coordonarea unei campanii de revopsire a unor monumente funerare din Cimitirul Eternitatea, de un kitsch evident, prin înălțarea unor busturi ale unor personaje istorice controversate în Iași, inclusiv cu trecut fascist. Toate acestea au fost făcute pe bani publici, atribuirea contractelor făcându-se ca pe vremea fanarioților, strămoșii de praxis ai elitelor hrăpărețe ale Iașului.

În schimb, noul director are două atuuri pentru ocuparea funcției de la Palat: face parte din curtea primarului și este membru PNL, aripa ultraconservatoare, paseistă, unde se regăsește și patronul său. Este un om verificat, credincios celor care l-au numit în funcții. Loialitățile sunt esențiale în structurile partidelor românești, nu poți face carieră internă dacă nu execuți ce și cum ți se spune. Dacă îți imiți șefii, dacă le preiei ideile și vocabularul, eventual dacă manifești exces de zel, șansele de a te afirma în organizație cresc.

Complicitățile între feudalii locali și cei centrali au făcut posibilă această numire scandaloasă la Iași. Mihai Chirica a tras sforile, iar Raluca Turcan, ministrul Culturii, a semnat dispoziția. Probabil o avea deja pregătită în momentul în care a venit la Iași, alături de colegii de partid, să vândă iarăși mărgele de sticlă moldovenilor. Înțelegerile între oamenii de onoare fac posibilă tranzacționarea a tot ceea ce se poate imagina. Important este ca public să se poată spune că există o guvernare liniștită. 

Intelectualii din partid cu funcții politice sunt și ei parte a acestui aranjament, așteaptă să li se reconfirme și lor pozițiile ocupate, eventual să primească ceva în plus sau la schimb. În același timp, mă tem că mulți dintre intelectualii ieșeni neangajați vor prefera să privească în tăcere cum instituțiile importante ale orașului sunt politizate, populate cu oameni pe care îi critică în liniștea propriilor birouri sau la o bere. Pasivismul se întinde ca o pâclă sufocantă în comunitate. Capturarea unui mare oraș de către grupurile interesate doar de propriul bine, instalate în clădiri publice, devine posibilă pentru că prea mulți oameni care nu sunt lipsiți nici de inteligență, nici de valori etice aleg să tacă, se retrag în comoditate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult