Experimentul Răcari pentru România 2020. Priviți ce s-a întâmplat după ce o școală a fost „adoptată” de o companie privată

„Noi ne așteptam demult să facem ceva diferit în liceu. Simțeam nevoia să facem ceva mai mult. Era pur și simplu în noi”, spune Alexandru Dincă, un elev de clasa a XI-a de la Liceul Teoretic „Ion Ghica” din Răcari. 

Când vorbește, gesticulează mult, de parcă ar vrea să își scoată tot sufletul în față. Cuvintele lui aduc în aer vitalitate, speranță și încredere. Sunt vii, neumbrite încă de compromis și dezamăgire. 

La vârsta lui, totul este posibil. 

Povestește că, în urmă cu patru luni, a ajuns în liceul lui un robot, adus de președintele unui club de robotică de succes, Ionuț Panea. Cu robotul acela, cât o cutie mai mare, a intrat într-o altă lume. El și colegii lui au învățat, ajutați și de elevii de le Liceul Tudor Vianu din București, să construiască roboți, să facă modelare 3D și să programeze în Java. Șapte dintre copiii din Răcari au ajuns în foarte scurt timp la un concurs internațional din Germania, unde au obținut locurile 1 și 2. „A fost fantastic”, spune tânărul care visează să ajungă într-o zi arhitect. De ce să fie el arhitect? „Pentru că simt că la asta am talent și cred că atunci când ai inspirație ar trebui să faci acest lucru. Nu trebuie să faci nimic pentru că altcineva te obligă, trebuie să fii relaxat, să cunoști oameni, lucruri”, spune Alexandru Dincă.

De la două mențiuni obținute la olimpiade, la 26 de premii

În urmă cu mai bine de un an, cu liceul lui de stat, aflat într-un oraș mic care arată precum o comună mai mare, s-a întâmplat ceva. O companie privată, McCann Erickson, a decis să îl „adopte”. Acest lucru a însemnat că a început să le ofere, cu ajutorul unor traineri specializați în educație, cursuri de formare profesorilor, să doteze unitatea de învățământ cu calculatoare noi și cu tablete, să susțină financiar un club de robotică, să organizeze o tabără prin care să îi recompenseze pe copiii care obțin rezultate la olimpiade, dar și pe cei care reușesc să facă saltul de la nota patru la nota cinci.

De liceul teoretic din Răcari, aparțin șase grădinițe, o școală primară și trei școli gimnaziale răspândite prin comune. Numărul elevilor de la grădiniță la clasa a 12-a ajunge la 1.200. E o școală obișnuită, nici bună, nici proastă, din rândurile de orașe mici și comune ale României de rând. 20% dintre elevii școlii trăiesc în sărăcie.

În doar un an de la începerea proiectului a început să se vadă o schimbare. O parte din ea este cuantificabilă în rezultate. De la două mențiuni la olimpiadă înregistrate în toată școala în anul anterior, s-a ajuns la 26 de premii la olimpiade și concursuri, iar 10% dintre elevi și-au crescut media de la un an la altul. Inițiatorii vor să facă din liceu un exemplu la nivel național de bune practici în educație și își doresc ca mai multe companii private să adopte școli și licee. „Dacă crezi că educația este scumpă, așteaptă să vezi cât te va costa ignoranța”, spune Bogdan Enoiu, General Manager al McCann Erickson România, citând fraza gravată pe statuia aflată în fața liceului.

O altă parte a schimbării este mai puțin vizibilă și se referă la ceva ce este diferit acum la felul în care se desfășoară lucrurile în spatele ușii de clasă. Este o schimbare lentă, de durată, deloc lipsită de provocări.

Teste de tip PISA și PIRLS pentru copiii din Răcari

În România, predau în învățământul preuniversitar peste 250.000 de profesori. Slab motivați și valorizați, lipsiți adesea de formarea care le permită să înțeleagă cu adevărat nevoile și felul de a învăța al elevilor de astăzi, aceștia nu reușesc de multe ori să îi ghideze pe copii spre cunoașterea adevărată. Școala de Valori, un ONG specializat în educație, este partener în proiect și încearcă, prin trainerii săi, să îi ajute pe profesori să predea în acel fel care le dezvoltă copiilor abilități reale.

De multe ori, profesorii nu sunt conștienți de stilul de învățare continuu schimbat de la generație la alta. Iar ce facem noi este să încercăm să îi facem să înțeleagă cum e auditoriul, care sunt nevoile copiilor și ce aspirații au și să își plieze metoda pe cerințele reale din clasă

Abilități măsurate de pildă prin teste internaționale de tip PISA și PIRLS, la care elevii români punctează întotdeauna foarte slab. De la începutul proiectului, elevii din Răcari au trecut prin 380 de teste de tip PISA și PIRLS, iar profesorii încep să își ajusteze metoda de predare în funcție și de rezultatele obținute la acestea. 

Laboratorul de informatică, dotat cu calculatoare noi

„De multe ori, profesorii nu sunt conștienți de stilul de învățare continuu schimbat de la generație la alta. Iar ce facem noi este să încercăm să îi facem să înțeleagă cum e auditoriul, care sunt nevoile copiilor și ce aspirații au și să își plieze metoda pe cerințele reale din clasă. Ne propunem ca profesorii să fie mai adaptați stilului de învățare al elevului, să facem schimbul de mentalitate. Vrem să le arătăm că dacă lucrează cu elevii în metoda non-formală reușesc să le dezvolte mult mai rapid abilitățile. Copiii deja au început să simtă diferența între stiluri și ar vrea să fie toate orele astfel. Însă profesorii se lovesc de faptul că programa îi obligă să livreze anumite teme, într-un anumit timp, într-un anumit fel”, spune Silvia Bogdan, reprezentant al Școlii de Valori. Ca să reușească să ajungă la elevii lor, profesorii trebuie să își perfecționeze, în timpul unor ateliere și seminarii, o serie de abilități: capacitatea de înțelege ce cred alții despre tine și a acționa în consecință, abilitățile de prezentare, capacitatea de a motiva, capacitate de a susține elevii și a le da o direcție, capacitatea de a-i dezvolta.

Lecții interactive de istorie și știință

O oră de recapitulare la istorie poate deveni atractivă pentru elevi cu ajutorul unor simple bilețele. Un elev are lipit pe spate numele unui domnitor, iar partenerul lui de echipă îi dă detalii despre perioada în care a trăit și bătăliile pe care le-a purtat, astfel încât acesta să își dea seama despre cine este vorba. „Colegii de fizică și de chimie au făcut în atelierul de tehnologie o lecție despre metale cu exemple practice. Dacă le vorbești elevilor despre realități apropiate lor, copiilor nu or să li se pară informațiile atât de savante. Sunt pur și simplu lucruri care fac parte din viața lor”, spune Daniela Stanislav, profesoară de geografie.

Elevii sunt foarte atenți la orice fapt de viață, atunci când le vorbești despre fapte de viață încep să vină cu întrebări. Dacă ai făcut însă o lecție din suflet și l-ai activat pe copil și îl vezi acolo, a doua oră trebuie să vii cu informația peste el ca un bulgăre, ca să recuperezi

Profesoara de română, Valentina Mușat, încearcă să le aducă elevilor texte scrise pe limba lor, care să le apropie literatura de viață. „Ileana Vulpescu are foarte mare trecere printre copii, mai ales povestirile scurte. Și mi-au ieșit niște teme superbe, legate de textele acelea, dar textele acelea nu sunt în programă, eu am faultat literatura religioasă ca să le fac, fiindcă trebuia să predau cronicarii. Acele ore au ieșit atât de frumoase, dar din păcate nu pot să fac asta tot timpul, pentru că mă îndepărtez de programa pentru Bac. Dar ar fi atât de simplu să fie altfel: conceptele de teorie literară sunt aceleași, se pot aplica pe alte texte, dacă ne lasă cineva să alegem alte texte. Dar nu lasă, marja noastră este foarte mică. Noi putem să ne jucăm, să facem ore frumoase și se ajunge la variante care mie îmi plac la nebunie. O elevă care îmi spune: Haideți să vă arăt ce am scris azi noapte la ora 11, că atunci mi-a venit o idee, copiii scriu texte proprii. Mie asta mi se pare foarte important la română: să poată un copil să înțeleagă un text, orice fel de text, și să poată să scrie el un text”, crede Valentina Mușat.

Profesoara de geografie, Daniela Sanislav, o consideră însă pe colega ei o norocoasă: are mai multe ore pe săptămână, ceea ce îi dă o libertate mai mare. În programă însă este prevăzută o singură oră de geografie, iar unii copii dau geografia la Bac. „Elevii sunt foarte atenți la orice fapt de viață, atunci când le vorbești despre fapte de viață încep să vină cu întrebări. Dacă ai făcut însă o lecție din suflet și l-ai activat pe copil și îl vezi acolo, a doua oră trebuie să vii cu informația peste el ca un bulgăre, ca să recuperezi”, spune aceasta. Libertatea este adesea periculoasă, spun însă profesorii. Ce te faci atunci când, în timpul inspecției, vine inspectorul, ia caietul unui copil la întâmplare și întreabă unde este schema lecției trecute?

Elevul care a trecut de la nota patru la nota cinci

La sfârșitul anului trecut, elevii care au avut rezultate la olimpiade, dar și cei care au reușit să își mărească nota de la patru la cinci au fost răsplătiți cu o tabără la Bran. „Cel mai bun exemplu este un copil de la Școala Gimnazială Colacu. În momentul în care s-a întors din tabără, numai asta spunea: la anul trebuie neapărat să merg în tabără, trebuie să învăț, să iau 6, ca nu cumva să pierd tabăra”, spune directorul liceului Alexandru Mitru. O altă cale prin care vrea să îi stimuleze pe elevi să își mărească mediile este clubul de robotică: te poți înscrie în el doar dacă ai peste media șapte.

Daniela Floroiu este profesor de informatică și conduce clubul de robotică, dar și pe cel de dezbatere și oratorie. A fost și consilier educativ. „Sunt lucruri pe care le faci din plăcere, din spirit de voluntariat. Formarea mea, de consilier educativ, specializat în lucrul cu tinerii, mă ajută să comunic cu ei, este cel mai important lucru să comunici cu ei”, crede ea. O întreb care crede că este cel mai greu lucru pentru un profesor din sistemul românesc de stat. „Să găsești timp pentru toate. Pentru că ți se cer multe lucruri și trebuie să găsești timp și pentru a face ceea ce îți place cu adevărat. Ziua ar trebui să aibă 48 de ore”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp