Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ignoranți și imbecili, votați de ignoranți și imbecili

Încă o toamnă în care elevii sunt bătaia de joc a guvernanților. Cum poți să le mai ceri copiilor să învețe bine când nu le dai nici măcar manuale?

Spre deosebire de predecesorii lui în materie de minciună, dispreț și neputință față de Educație, lacheul cu ochii ca două bălți stătute al PSD, Liviu Pop, zis și Genunche, potrivit limbii române pe care o vorbește, a „indentificat” o soluție: compendiul.

Ca și „genunchi”, bietul cuvânt „compendiu” n-are nicio vină. În el, Pop a băgat de-a valma tot ce n-avea manual pentru elevii de clasa a V-a. Sunt îndesate acolo Româna, Matematica, Religia, ortodoxă și penticostală, Educația Muzicală, Istoria, Biologia, Omul și Societatea... În total, 15 domenii. Oare cum se simt 15 oameni siliți să trăiască la un loc, într-o singură cameră?

E o cumplită lipsă de respect pentru fiecare dintre disciplinele deportate în zisul compendiu. Și pentru acest cuvânt, căci compendiu înseamnă o expunere sintetică, reunind aspectele cele mai semnificative în ce privește un domeniu, un concept, o lucrare. De pildă, Compendiu de Fizică. Sau Compendiu de Anatomie. Nicidecum ghiveciul popesc al lui Pop, care discreditează materiile și produce confuzie în mintea elevului.

Ca să nu mai vorbim de greșelile de exprimare și improprietățile de limbaj din acest ceaslov făcut pe colțul mesei.

În fața noii-vechi corcituri de prostie cu ticăloșie, cred că fiecare dintre noi, stimați Republicani, își pune întrebarea: cum e posibil ca, de ani în șir, învățământul românesc să meargă din rău în mai rău și nimeni să nu facă nimic?

Răspunsul mi se pare, pe cât de limpede, pe atât de sumbru: pentru că majoritatea politicienilor care au condus și conduc România sunt niște rebuturi ale sistemului de Educație din zisa Românie.

Sunt foști elevi chiulangii, leneși, mediocri sau sub, care s-au târât prin școală pentru a absolvi apoi o facultate particulară, adică o fabrică de impostori pe bani. După care, să-și dea doctoratul și apoi plagiatul, vine de la sine.

   În funcțiile înalte în care se află au ajuns pe bază de lins și împins, nicicum pe bază de cultură și competență. Niște teste simple, la nivel de liceu, sau chiar mai jos, aplicate acestor ipochimeni, ar produce un măcel...

Iată de ce politicienii noștri nu dau, de fapt, doi bani pe Educație, cu excepția ocaziilor în care le poate aduce niște voturi în plus.

Căci toate acestea își au rădăcina rea într-o lege electorală care nu prevede niciun fel de examen prin care să treacă cetățeanul ca să aibă dreptul de a vota.

Astfel, ignoranți și imbecili aleg la nesfârșit alți ignoranți, aroganți și imbecili...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult