Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Parcă îl văd pe Ilie Bolojan, stând la ușa guvernului, ținând ușa”. De ce îl regretă profesorul Cristian Păun pe Bolojan și ce spune despre Ciolacu

Ilie Bolojan - foto profimedia

foto: Profimedia

Guvernul ideal, în viziunea profesorului Cristian Păun, ar putea fi simbolizat de un lider care „stă la ușa Guvernului și ține ușa închisă”, refuzând presiunile permanente de creștere a cheltuielilor publice într-un context în care „nu sunt bani” și ajustarea bugetară devine inevitabilă. 

„Pentru mine o calitate importantă a unui om de stat, a unui prim-ministru, în aceste momente este consecvența. Domnule, trebuie să țină ușa, să nu intre peste el tot felul de oameni care cer să se plătească de la buget tot felul de cheltuieli. Trebuie să avem un ministru care stă acolo și blochează ușa. Domnule, nu sunt bani. O perioadă trebuie să ne obișnuim cu situația asta”, a spus profesorul Cristian Păun, răspunzând la una dintre întrebările chestionarului emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.  

„Parcă îl văd pe Ilie Bolojan, stând la ușa guvernului, ținând ușa”, a completat jurnalistul Florin Negruțiu.

În același registru critic, profesorul Cristian Păun consideră că politicile guvernului condus de Marcel Ciolacu au împins economia spre impas prin împrumuturi masive și consum de resurse „din viitor”, fără investiții reale care să genereze valoare adăugată, alimentând mai degrabă iluzii economice decât dezvoltare sustenabilă.

Întrebările din cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, au abordat teme diverse, de la politici guvernamentale și investiții imobiliare până la comportamentul consumatorilor și viitorul muncii.

Întrebarea numărul 1, domnule Păun, ce a însemnat de fapt Marcel Ciolacu pentru economie?

Din punctul meu de vedere a însemnat un om care a făcut foarte mult rău economiei și care este una din principale cauze ale situației în care noi ne aflăm astăzi în acest impas. A aruncat cu bani din elicopter, a aruncat cu bani pe care nu-i avea, a aruncat cu bani aduși din viitor prin împrumut și nu i-a aruncat pe lucruri care să genereze valoare adăugată suplimentară sau efect de antrenare. Adică cumva a vândut iluzii. Un vânzător de iluzii.

Întrebarea numărul 2. De ce l-am regreta pe Ilie Sărăcie?

Pentru mine o calitate importantă a unui om de stat, a unui prim-ministru, în aceste momente este consecvența. Domnule, trebuie să țină ușa, să nu intre peste el tot felul de oameni care cer să se plătească de la buget tot felul de cheltuieli. Trebuie să avem un ministru care stă acolo și blochează ușa. Domnule, nu sunt bani. O perioadă trebuie să ne obișnuim cu situația asta.

Parcă îl văd pe Ilie Bolojan, stând la ușa guvernului, ținând ușa. Întrebarea numărul 3. Cărui premier al României i-ați încredința bugetul familiei dumneavoastră?

Cred că noi, oricum, oricărui politician îi încredințăm bugetul. Adică nu pot să dau neapărat un nume, ci vreau doar să spun că întotdeauna asta facem. De asta în politică e cu rău, pentru că politicianul ia de la noi toți și dă către alții.

Și noi întotdeauna trebuie să alegem acel politician care ne face cel mai puțin rău. De aia când mergem să votăm, votăm politicienii care reprezintă pentru buzunarul nostru, pentru bugetul nostru, răul cel mai mic. Întotdeauna așa trebuie să votăm. Sigur că putem greși, dar asta este. Până la urmă, judecata e cea valabilă din momentul votului.

 Întrebarea numărul 4. Ce apartament mai este azi „un chilipir”?

Cred că multe din România sunt chilipiruri, dacă ar fi să comparăm cu apartamente din Viena sau din Paris.

Depinde de punctul de referință.

Asta zic, da. Deci eu cred că întotdeauna un apartament și orice altă formă de investiții reprezintă o oportunitate și o alternativă la consum. Noi trebuie să învățăm să ne creăm venituri suplimentare. Și cum le spun și studenților mei, nu e nimic de gradant, dar în loc să mergi și să faci hamburger la McDonald's, după amiaza, după ziua ta de muncă, poate n-ar strica să înveți să faci investiții și să-ți suplimentezi venitul cu mintea ta, cu un lucru învățat în plus și cu ceva inteligent. Adică și o investiție de tipul ăsta e importantă.

Întrebarea numărul 5. De ce anunțuri imobiliare să te ferești?

În general, să te ferești de orice anunț care îți spune că peste noapte poți să câștigi înzecit, întreit, însutit și fără muncă foarte, foarte multă. Adică toate anunțurile acestea care promit iluzii ar trebui să-ți genereze imediat o alarmă și să spui: stai să verific de două, trei ori, că nu e în regulă.

Întrebarea numărul 6. Florărie „scumpă, dar cu bon”, sau florăreasă „ieftină, dar fără bon”?

E greu de dat un răspuns. Noi, în general, consumatorii căutăm ceva ieftin și bun. Și atunci va exista întotdeauna tentația să spui: dacă poți să îmi dai fără bon și nu îți asumi niște riscuri, aș prefera fără bon. E normal, consumatorul caută întotdeauna prețul mai mic și da, prețul fără taxe este mai mic decât prețul cu taxe. Aici, rămâne exact cum am discutat, rămâne mai mult pe stat să ne determine pe noi, totuși, să plătim acele taxe.

Dumneavoastră, ce alegeți? Acum? Așa, supărat pe stat, cum sunteți?

Oficial ar trebui să spun că aleg cu bon.

Și sincer?

Sincer, ca orice consumator, aș prefera varianta mai ieftină. 

Întrebarea numărul 7. Ce îi spuneți unui student care vă întreabă cum să facă bani ușor?

Îi spun că nu există această alternativă niciodată, că se înșală amarnic să creadă că poate face așa ceva. Și chiar dacă ar exista o situație în care poți face bani ușor, de exemplu, a câștigat la loto, așa ceva nu este la îndemâna oricui și, în general, sunt foarte puțini care pot face bani ușor jucând la loto. Deci, cei mai mulți dintre noi vom face bani greu și va trebui să-i chivernisim, să-i punem la muncă, astfel încât să încercăm să suplimentăm veniturile noastre.

Întrebarea numărul 8. Ce cred despre muncă tinerii din ziua de azi?

Eu cred că ei au o altă viziune asupra muncii și au o altă viziune asupra modului în care se produc bunurile și serviciile. Sunt mult mai tehnologizați, sunt mult mai apropiați de această inteligență artificială. Eu sunt sigur că în foarte scurt timp vor munci 4 zile pe săptămână sau 3 zile pe săptămână, obținând aceeași productivitate pe care o avem noi în prezent fără inteligență artificială și asta înseamnă mai mult timp liber pentru ei.

Și ce vor face cu timpul liber?

Eu sper că îl vor folosi pentru a fi mai apropiați de familie, a fi mai umani și sper să-l folosească pentru și mai multă educație, pentru și mai multe lucruri bune și fapte bune.

Sunteți un tehnoptimist, domnule profesor.

Trebuie să fiu.

Întrebarea numărul 9. Mai „rentează” să fii profesor?

Da, pentru că această meserie, ca multe alte meserii, este o meserie aparte și care nu are neapărat în spate câștigul material. Bucuria din această meserie vine din altă parte. Vine din satisfacția pe care o vezi în ochii studenților tăi sau elevilor tăi că au înțeles ceea ce le explici. Vine din faptul că peste ani îi vezi cum se apropie de tine din nou și îți spun: mulțumim pentru tot ceea ce ați făcut pentru noi. Ca urmare a faptului că v-am cunoscut și am călătorit împreună o perioadă de timp, noi am ajuns bine.

Asta este o mulțumire care nu poate fi compensată material, cred că, prin nimic. Și atunci, foarte mulți dintre cei care aleg această meserie, repet, și ca și alte meserii, o fac din alte motive, nu neapărat din motive de bogăție. Dacă vrei să devii bogat, îți deschizi o afacere, devii un antreprenor, nu profesor.

Întrebarea numărul 10. Ai 100 de lei. Ce mai faci cu ei?

Mult mai puțin decât ceea ce făceai acum 3-4 ani, probabil jumătate din ceea ce făceai acum 3-4 ani. Ce pot să recomand ca profesor, chiar și într-un astfel de context inflaționist, să nu-i consumi pe toți, adică ce poți face cu ei? 1. Să nu-i consumi pe toți, 50 să-i pui deoparte și acel 50 pus deoparte să încerci să-l multiplici, să-l investești cu cap. Nu-i plăcut, credeți-mă, și asta o spune orice carte de economie, a pune deoparte din 100 aia de lei nu e ceva plăcut pentru nimeni. Și mereu vei găsi motive să-i cheltuiești pe toți, dacă nu chiar cumva să te și împrumuzi de încă 100 de lei pentru a-i consuma. Deci asta trebuie să avem tot timpul pe radar, să nu consumăm tot ce avem, chiar și atunci când inflația e mare.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14:00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult