Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Imaginea care ne arată că nici Germania nu e imună la efectele COVID 19

germania - covid - (Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia)

Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia

În Germania, în nicio altă branșă nu s-au înregistrat atâtea concedieri ca în sectorul gastronomiei. Dar și în domeniul industriei auto o întreprindere din trei reduce numărul de locuri de muncă.

Conform unui sondaj al institutului Ifo (Institutul de Cercetare Economică Leibniz), recesiunea pricinuită de COVID-19 va costa numeroase locuri de muncă. În luna aprilie, concedierile sau deciziile de nu prelungi contractul de muncă au fost măsurile luate de 58% dintre antreprenorii din gastronomie, 50% din cei din sectorul hotelier și 43% din agențiile de turism. În industria automobilistică este vorba de 39% - în medie, 18% din întreprinderi din branșă și-au redus numărul de posturi.

Neobișnuit de multe concedieri s-au înregistrat în cadrul firmelor de intermediere profesională 57%, producătorilor de produse de marochinărie și pantofi (48%), în tipografii (30%) și în rândul producătorilor de produse de metal 29%.

Mai puțin afectați de pierderea locului de muncă sunt angajații din firmele de avocatură și consiliere financiară 5%, administrația imobiliară 2% și construcții 3%, cât și din industria chimică 5%. Conform statisticilor, industria farmaceutică nu a suferit de pe urma reducerii numărului de angajați.

La nivel regional, Ifo a remarcat diferențe relevante: deosebit de multe întreprinderi din regiunile industriale istorice ca Baden-Würtemberg și-au redus numărul de angajați (22%), în timp ce în Bavaria procentajul este de 20%.

Tocmai pentru a împiedica aceste concedieri, guvernul a introdus încă de la începutul crizei, la jumătatea lunii martie, programul de activitate redusă "Kurzarbeit", în cadrul căruia angajatorii beneficiază de ajutor financiar în suportarea cheltuielilor și a plății salariilor angajaților. Conform schemei, un angajat primește lunar 60% din salariul net pentru o activitate desfășurată în regim de jumătate de normă.

Până la 24 aprilie, 750.000 de firme solicitaseră Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă participarea la program, un fapt oarecum îmbucurător. Cu toate acestea, numărul șomerilor a crescut deja cu 373.000 față de februarie 2020.

În aprilie, rata șomajului a fost de 5,8%, un procentaj comparabil cu cel din aprilie 2017, cel mai afectat sector fiind cel al turismului și al gastronomiei. Nici transporturile nu au fost scutite de consecințele negative ale crizei: atât concernul Lufthansa, cât și Căile Ferate Germane (Deutsche Bahn) vor primi un ajutor statal în valoare de miliarde de euro.

Germania se îndreaptă spre cea mai mare recesiune economică din istorie, afirmă Detlef Scheele, directorul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit).  În ciuda relaxării restricțiilor intrate deja în vigoare în sectorul comercial, micile firme suferă în continuare: conform unui nou sondaj al Camerei de Comerț și Industrie, la Berlin două treimi din magazine anunță o reducere cu 50% a cifrei de afaceri, iar situația este similară în numeroase orașe.

Începând cu săptămâna aceasta landurile Germaniei vor continua relaxarea restricțiilor la nivel regional. Numărul de cazuri COVID-19 este în continuare stabil (170.000), iar infecțiile active însumează 16.500, pe fondul unei ușoare creșteri a cifrei de reproducere "R" - prin care se estimează cât de mulți oameni poate infecta o persoană infectată - care duminică 10 mai a atins valoarea de 1,13.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult