Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Imaginea care ne arată că nici Germania nu e imună la efectele COVID 19

germania - covid - (Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia)

Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia

În Germania, în nicio altă branșă nu s-au înregistrat atâtea concedieri ca în sectorul gastronomiei. Dar și în domeniul industriei auto o întreprindere din trei reduce numărul de locuri de muncă.

Conform unui sondaj al institutului Ifo (Institutul de Cercetare Economică Leibniz), recesiunea pricinuită de COVID-19 va costa numeroase locuri de muncă. În luna aprilie, concedierile sau deciziile de nu prelungi contractul de muncă au fost măsurile luate de 58% dintre antreprenorii din gastronomie, 50% din cei din sectorul hotelier și 43% din agențiile de turism. În industria automobilistică este vorba de 39% - în medie, 18% din întreprinderi din branșă și-au redus numărul de posturi.

Neobișnuit de multe concedieri s-au înregistrat în cadrul firmelor de intermediere profesională 57%, producătorilor de produse de marochinărie și pantofi (48%), în tipografii (30%) și în rândul producătorilor de produse de metal 29%.

Mai puțin afectați de pierderea locului de muncă sunt angajații din firmele de avocatură și consiliere financiară 5%, administrația imobiliară 2% și construcții 3%, cât și din industria chimică 5%. Conform statisticilor, industria farmaceutică nu a suferit de pe urma reducerii numărului de angajați.

La nivel regional, Ifo a remarcat diferențe relevante: deosebit de multe întreprinderi din regiunile industriale istorice ca Baden-Würtemberg și-au redus numărul de angajați (22%), în timp ce în Bavaria procentajul este de 20%.

Tocmai pentru a împiedica aceste concedieri, guvernul a introdus încă de la începutul crizei, la jumătatea lunii martie, programul de activitate redusă "Kurzarbeit", în cadrul căruia angajatorii beneficiază de ajutor financiar în suportarea cheltuielilor și a plății salariilor angajaților. Conform schemei, un angajat primește lunar 60% din salariul net pentru o activitate desfășurată în regim de jumătate de normă.

Până la 24 aprilie, 750.000 de firme solicitaseră Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă participarea la program, un fapt oarecum îmbucurător. Cu toate acestea, numărul șomerilor a crescut deja cu 373.000 față de februarie 2020.

În aprilie, rata șomajului a fost de 5,8%, un procentaj comparabil cu cel din aprilie 2017, cel mai afectat sector fiind cel al turismului și al gastronomiei. Nici transporturile nu au fost scutite de consecințele negative ale crizei: atât concernul Lufthansa, cât și Căile Ferate Germane (Deutsche Bahn) vor primi un ajutor statal în valoare de miliarde de euro.

Germania se îndreaptă spre cea mai mare recesiune economică din istorie, afirmă Detlef Scheele, directorul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit).  În ciuda relaxării restricțiilor intrate deja în vigoare în sectorul comercial, micile firme suferă în continuare: conform unui nou sondaj al Camerei de Comerț și Industrie, la Berlin două treimi din magazine anunță o reducere cu 50% a cifrei de afaceri, iar situația este similară în numeroase orașe.

Începând cu săptămâna aceasta landurile Germaniei vor continua relaxarea restricțiilor la nivel regional. Numărul de cazuri COVID-19 este în continuare stabil (170.000), iar infecțiile active însumează 16.500, pe fondul unei ușoare creșteri a cifrei de reproducere "R" - prin care se estimează cât de mulți oameni poate infecta o persoană infectată - care duminică 10 mai a atins valoarea de 1,13.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult