Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Imaginea care ne arată că nici Germania nu e imună la efectele COVID 19

germania - covid - (Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia)

Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia

În Germania, în nicio altă branșă nu s-au înregistrat atâtea concedieri ca în sectorul gastronomiei. Dar și în domeniul industriei auto o întreprindere din trei reduce numărul de locuri de muncă.

Conform unui sondaj al institutului Ifo (Institutul de Cercetare Economică Leibniz), recesiunea pricinuită de COVID-19 va costa numeroase locuri de muncă. În luna aprilie, concedierile sau deciziile de nu prelungi contractul de muncă au fost măsurile luate de 58% dintre antreprenorii din gastronomie, 50% din cei din sectorul hotelier și 43% din agențiile de turism. În industria automobilistică este vorba de 39% - în medie, 18% din întreprinderi din branșă și-au redus numărul de posturi.

Neobișnuit de multe concedieri s-au înregistrat în cadrul firmelor de intermediere profesională 57%, producătorilor de produse de marochinărie și pantofi (48%), în tipografii (30%) și în rândul producătorilor de produse de metal 29%.

Mai puțin afectați de pierderea locului de muncă sunt angajații din firmele de avocatură și consiliere financiară 5%, administrația imobiliară 2% și construcții 3%, cât și din industria chimică 5%. Conform statisticilor, industria farmaceutică nu a suferit de pe urma reducerii numărului de angajați.

La nivel regional, Ifo a remarcat diferențe relevante: deosebit de multe întreprinderi din regiunile industriale istorice ca Baden-Würtemberg și-au redus numărul de angajați (22%), în timp ce în Bavaria procentajul este de 20%.

Tocmai pentru a împiedica aceste concedieri, guvernul a introdus încă de la începutul crizei, la jumătatea lunii martie, programul de activitate redusă "Kurzarbeit", în cadrul căruia angajatorii beneficiază de ajutor financiar în suportarea cheltuielilor și a plății salariilor angajaților. Conform schemei, un angajat primește lunar 60% din salariul net pentru o activitate desfășurată în regim de jumătate de normă.

Până la 24 aprilie, 750.000 de firme solicitaseră Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă participarea la program, un fapt oarecum îmbucurător. Cu toate acestea, numărul șomerilor a crescut deja cu 373.000 față de februarie 2020.

În aprilie, rata șomajului a fost de 5,8%, un procentaj comparabil cu cel din aprilie 2017, cel mai afectat sector fiind cel al turismului și al gastronomiei. Nici transporturile nu au fost scutite de consecințele negative ale crizei: atât concernul Lufthansa, cât și Căile Ferate Germane (Deutsche Bahn) vor primi un ajutor statal în valoare de miliarde de euro.

Germania se îndreaptă spre cea mai mare recesiune economică din istorie, afirmă Detlef Scheele, directorul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit).  În ciuda relaxării restricțiilor intrate deja în vigoare în sectorul comercial, micile firme suferă în continuare: conform unui nou sondaj al Camerei de Comerț și Industrie, la Berlin două treimi din magazine anunță o reducere cu 50% a cifrei de afaceri, iar situația este similară în numeroase orașe.

Începând cu săptămâna aceasta landurile Germaniei vor continua relaxarea restricțiilor la nivel regional. Numărul de cazuri COVID-19 este în continuare stabil (170.000), iar infecțiile active însumează 16.500, pe fondul unei ușoare creșteri a cifrei de reproducere "R" - prin care se estimează cât de mulți oameni poate infecta o persoană infectată - care duminică 10 mai a atins valoarea de 1,13.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult