Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Impactul Legii offshore asupra investiţiilor din Marea Neagră

offshore - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Titularii de acorduri petroliere din perimetrele offshore au primit, pe data de 9 iulie 2018, veşti importante din partea Parlamentului, care a înaintat spre promulgare, cu rapiditate, dar si cu niște noi modificări, proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (denumită în mod generic „Legea offshore”).

S-a produs - ca urmare - un val de reacţii din partea reprezentanţilor industriei petroliere româneşti, atât din cauza noilor articole de fiscalitate din proiectul de Lege (modificate semnificativ față de varianta propusă de Senat), cât şi din perspectiva procedurii de aprobare a proiectului de Lege (fără o consultare prealabilă, evaluări de impact sau dezbateri publice transparente). 

Principalele probleme ridicate sunt, cum era de aşteptat, referitoare la modificările de ordin fiscal aduse de ultima variantă a Legii offshore. Pe scurt, aceste modificări se referă, printre altele, la:

  • Prevederile privind creditul fiscal (care ar fi reprezentat o garanție a stabilității cadrului fiscal) au fost eliminate;
  • Se introduce o impozitare progresivă a veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore. Cotele variază între 15% și 50%, în funcţie de nivelul preţului pe MWh practicat;
  • Se introduce posibilitatea deducerii investiţiilor în segmentul upstream, în limita maximă de 60% din totalul veniturilor suplimentare;
  • Vânzarea gazelor naturale din perimetre offshore va trebui să se realizeze în proporţie de 50% pe piața românească.

În ceea ce priveşte eliminarea creditului fiscal, de reţinut că acesta a fost conceput ca o măsură de stabilitate şi predictibilitate fiscală pentru titularii de acorduri petroliere pentru perimetre offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a Legii. Eliminarea lui, aşadar, pune anumite piedici în continuarea discuţiilor şi luarea unei decizii pentru continuarea investiţiilor în proiecte pentru exploatarea gazelor naturale din perimetre offshore.

De ultimă oră sunt și problemele ridicate de către reprezentanții titularilor de acorduri privind deducerile acordate pentru investiții în limita de 60%. Deși această deducere ar trebui, la nivel teoretic, să reprezinte un avantaj fiscal pentru titulari, formula de calcul detaliată în Anexa 2 la proiectul Legii offshore pare să condiționeze deducerea de luna în care s-a realizat efectiv vânzarea gazelor naturale – ceea ce reprezintă o restrângere a efectelor benefice ale acestei măsuri și o potențială limitare a avantajului fiscal aferent. Având în vedere valoarea mare a investițiilor upstream inițiale, specifică segmentului de offshore, ar trebui căutate mecanisme care să permită acordarea deducerilor pe parcursul realizării investițiilor (și nu doar la momentul vânzării propriu-zise). 

În plus față de modificările de mai sus, rămâne în continuare controversa referitoare la obligativitatea angajării cetățenilor români cu rezidență fiscală în România (după cum a fost și cea legată de obligația de a folosi subcontractori români), subiect al contestării de către Ministerul Energiei în adrese trimise către Camera Deputaților. Pot oare asemenea prevederi să conducă la un potențial infringement din partea Comisiei Europene din perspectiva încălcării principiilor pieței libere? Rămâne de văzut.

Toate întrebările și problemele ridicate mai sus pot găsi răspuns în urmarea unei proceduri corecte de aprobare a Legii offshore, necesitând, printre altele, o analiză detaliată de impact, cu date statistice, comparații cu piețe internaționale, cu dezbateri publice și o colaborare strânsă și transparentă cu mediul de afaceri din industria petrolieră românească.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că prima variantă a legii ,cea agreată de investitori prevedea ca România să se aleagă cu praful de pe tobă . Din câte am ințeles pe prima variantă statul s-ar fi ales cam cu 40% din profit ceea ce e ridicol de puțin ,de obicei se ajunge la 60% in țările serioase iar a doua variantă ar ajunge la 50% ,oricum sub ,,piață". Condiționarea ca o parte din gaz să se vândă pe piața românească e bună altfel doar tranzitează pe aici şi ne uităm ca proştii la conducte. Au şi corporațiile dreptate ,ei ştiu că România e un fel de Cuba lui Batista ,o țară bananieră ( termenul e potrivit ) iar orice incercare a noastră de a trata cu ei ca o țară normală li se pare ridicol şi de neacceptat şi e drăguț că găsesc susținători chiar printre ai noştrii. Privind retrospectiv afacerile statului nostru cu marile corporații prevăd că vom mai lua incă o țeapă iar profitul va ajunge doar la ei. Suntem ridicoli , gândiți-vă in ce situație ridicolă am ajuns ( de exemplu) datorită vânzării PETROM-ului ( mocca normal) în România alimentăm cu combustibili de la unguri şi de la austrieci . Cred că râd şi cu curul de noi şi acum ungurii se pregătesc să cumpere gazul din Marea Neagră şi să ni-l vândă conform cotației bursei lor . La cât suntem de proşti nu m-ar mira deloc să se intâmple asta. Ne cumpărăm combustibilii de la austrieci şi unguri ,apa de la francezi ,curentul electric de la francezi ,italieni şi cehi , terenul agricol l-am vândut ( suntem singura țară din UE unde vânzarea terenului agricol e la liber) , vai de steaua noastră de proşti. România e o țară bananieră in toată puterea cuvântului. Deloc intâmplător avem cea mai mare migrație din lume( in Siria e război ,e altceva). Nu există țară dezvoltată care să nu mai aibă nimic ( direct sau prin cetățeni) ,doar in țările africane mai găseşti o structură economică de genul ăsta.
    • Like 2
  • mike mike check icon
    Se repeta istoria... Acelasi PSD în frunte cu Nastase , Dan Ioan Popescu și Mitrea au luat spagi de sute de miioane de euro atunci cand au privatizat Petrom. Acum , redeventele si taxele se vor duce intr-un fond de investitii creat tot de PSD, așadar în niște buzunare private. Si iata cum România este din nou furata "artistic".
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult