Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Tranzacționarea cripto-monedelor - o piață mult prea mare pentru a rămâne în afara legislației fiscale

bitcoin - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Bitcoin, cripto-monede. Pentru unii un hobby, pentru mulți încă o idee abstractă, iar pentru alții o soluție rapidă de a câștiga bani. Însă, pentru cei ce au văzut dincolo de o simplă aplicație pe telefon, este deja de câțiva ani un subiect de interes, un concept aflat într-o continuă expansiune. Ceea ce încă nu se discută în forum deschis este modalitatea de impozitare. Mulți utilizatori preferă o abordare simplistă – „nu este o monedă reglementată, prin urmare nu vorbim de un venit recunoscut de autoritățile fiscale, prin urmare nu am de ce să plătesc taxe”.

Însă, dacă ne raportăm la definiția bitcoin – sistem de plată descentralizat și monedă de plată electronică – precum și la faptul că bitcoin, dar și celelalte cripto-monede, au un echivalent și își raportează valoarea la monedele „tradiționale”, atunci din punct de vedere fiscal am putea vorbi de un venit. 

Este adevărat că România, ca majoritatea țărilor de altfel, este încă departe de a reglementa aceste monede ca și concept, în general, și tratamentul lor fiscal, în subsidiar. Însă, lipsa unor prevederi specifice în Codul Fiscal actual nu presupune faptul că nu este în esență un venit. Mai departe se impune întrebarea: „cum încadrăm acest venit”, atunci când este obținut de utilizatorii persoane fizice? O abordare „îndrăzneață”, bazată pe faptul că nu există în prezent o legiferare a acestor tipuri de monede, ar putea fi că, mai ales atunci când suntem în prezența unei tranzacții singulare, astfel de câștiguri ar putea fi considerate drept bunuri din patrimoniul personal, altele decât cele din titluri de valoare sau proprietăți imobiliare, fiind astfel neimpozabile potrivit Codului Fiscal.

Pe de altă parte însă, luând în considerare esența tranzacțiilor cu cripto-monede și mai ales când există mai multe tranzacționări, cu caracter repetat, sugerând astfel existența unei activități „profesionale”, există în principiu două variante la care ne putem referi, și anume, alte venituri din investiții sau venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile. Pentru ambele, Codul Fiscal nu prevede o listă limitată de tipuri de venituri ce pot fi considerate ca atare, ci mai degrabă o serie de exemple.

În plus, în condițiile în care mulți participanți care au investit în cripto-monede la vârf de piață ar putea înregistra pierderi ținând seama de fluctuațiile din ultimul timp, e de clarificat și ce se întâmplă cu aceste pierderi din punct de vedere fiscal.

Fie că încadrăm câștigul din cripto-monede ca fiind venit din investiții sau din alte surse, obligațiile fiscale sunt aceleași: persoana fizică trebuie îl declare prin declarația anuală de venit (Declarația 200/ Declarația 201), depusă până pe data de 25 mai a anului următor celui în care câștigul a fost realizat. Atenție: ne referim la câștig realizat atunci când cripto-monedele sunt transformate într-o monedă clasică și sunt transferate din portofelul virtual al utilizatorului în contul bancar al acestuia.

Ulterior procesării declarației anuale, organul fiscal va calcula impozitul pe venit datorat, aplicând cota de 10% și va emite decizia de impunere. Plata impozitului va fi efectuată de persoana fizică în termen de 60 de zile de la comunicarea acestei decizii. 

În plus, în anul următor celui în care s-a obținut venitul din tranzacționarea cripto-monedelor, dacă acesta depășește plafonul peste care se datorează contribuția de asigurări sociale (n.b., 12 salarii minime pe brute pe economie, adică 22.800 RON pentru anul 2018), se va depune și declarația 600 și se va plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate – de 10% aplicată acestui plafon.

Conform unei păreri emise recent de Ministerul de Finanțe, aceste câștiguri ar reprezenta venituri din alte surse. În plus, Ministerul de Finanțe așteaptă luarea de poziție de către autorități precum BNR, ASF, pentru a trece mai departe la elaborarea regimului fiscal aplicabil.

Chiar dacă până în prezent nu s-a pus accent pe urmărirea și taxarea acestor venituri, cu siguranță mai devreme sau mai târziu, va veni și rândul acestora să fie reglementate. Vrem sau nu, este o piață, chiar dacă virtuală, mult prea mare pentru a rămâne în afara legislației, în special a celei fiscale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marcu check icon
    Ma bucur sa vad acest subiect abordat in sfarsit. As fi vrut insa sa aflu parerea autorului despre impozitare si cum se rezolva mai multe probleme de genul care este momentul impozitarii. Autorul spune ca la schimbul in moneda reglemantata, dar ce se intampla daca nu e schimbata niciodata sau daca proprietarul isi cumpara o masina cu bitcoin, avand in vedere ca acestea sunt tot mai des acceptate de multi furnizori? Ni se spun declaratiile ce trebuie depuse, dar nu si suma ce trebuie platita. Care este baza de impozitare? Ce forma juridica ar fi potrivita pentru obtinerea unor astfel de venituri? Ce cod CAEN? Se considera activitate economica recurenta pentru care trebuie deschis un PFA, sau pot fi obtinute direct ca persoana fizica, in sistem individual? Poti deschide o firma care sa obtina astfel de venituri? Va fi considerata institutie financiara sau vor trebui autorizari speciale?

    Iar cei care cred ca daca cripto-monedele raman nereglementate asta inseamna ca vor fi neimpozitate, se insala amarnic. Trebuie doar sa se prinda ANAF ca e de luat bani, si vor incepe sa curga controalele si poate, dupa ce este afectat vreun politician de renume, vor veni si niste amnistii cu dedicatie. Trebuie insa mentionat ca nereglementarea nu este deloc benefica impozitarii. La titlul IV din Codul fiscal exista un capitol numit "venituri din alte surse", care prevede ca orice venituri nu se incadreaza in categoriile de mai sus, se incadreaza aici. Cum spunea si autorul mai sus, chiar asta este si parerea autoritatilor in ceea ce priveste incadrarea veniturilor din cripto-monezi. Problema este ca la venituri din alte surse, se impoziteaza VENITUL BRUT, NU PROFITUL, ca spre exemplu in cazul veniturilor din vanzarea de titluri de valoare, unde poti scadea banii pe care i-ai dat pe actiuni si daca ai pierderi le poti recupera in perioadele urmatoare. Daca incadrarea ramane pe venituri din alte surse si ai investit 10.000 EUR si ai pierdut 3.000 EUR, vei plati impozit pe cei 7.000 EUR cand ii scoti, desi tu ai pierdut efectiv bani. Astfel, lasand aceste venituri nereglementate, lasi mana libera autoritatilor sa le impoziteze cum vor. Nicidecum nu inseamna ca nu sunt impozabile.

    • Like 0
  • Probabil ca astfel de articole apar atunci cand cei din institutiile bancare se plang ca le scad profiturile si nu vad unde se duc banii.
    sa le reglementeze si sa le taxeze.. Dar de cand are vreun politician un astfel de interes? Cryptomonezile mi se par o mana intinsa coruptiei si mafiei, lasand deoparte bucata cu libertatea individului si palma peste fata aplicata bancilor. A devenit prea facil sa scoti cantitati mari de bani negri din tara, folosind astfel de valuta. Se pot face multiple tertipuri astfel incat urma sa se piarda intr-un noian de tranzactii.
    Alo, DNA-ul, se aude? sper ca stiti sa urmariti tranzactii crypto, atunci cand mergeti pe firul banilor.
    • Like 0
  • Asa asa, dati-le idei guvernantilor d-le Milcev sa ne impoziteze tot. Si aerul ce-l respiram daca se poate. Sa ne indreptam cu voiosie si de buna voie cu capul inainte spre statutul de sclav modern.

    Taxation is theft, dupa cum bine spunea inca din 1982 Murray Rothbard.
    • Like 1
    • @ Sergiu F.
      Gabriel check icon
      nu ideea e problema! la ce guvernanti avem riscam sa vina ei cu ideea preconceputa si sa o aplice direct. omul incearca doar sa lanseze dezbaterea, ca sa nu ne trezim ca un destept (a se citi guvernant) vine si da o lege direct. dezbaterea e buna, pregateste oamenii si le da o directie. stiu la ce sa se astepte si ce ar fi normal, bazat pe parerile majoritatii. mai sus in comentarii dezbaterea evolueaza corect din punctul meu de vedere. se poate ajunge chiar la concluzia ca nu trebuie impozitat acest profit/venit cat timp el nu e monetizat. deci poate nu e bine sa il condamnati asa direct pe autor. zic si eu, e doar o parere.
      • Like 0
    • @ Gabriel
      Ai dreptate, am fost un pic prea aspru cu autorul intrucat mi s-a parut ca aproape "plange" dupa impozitarea cryptomonezilor.
      Oricum ma bucura reactia majoritatii celorlalti comentatori care puncteaza bine in dezbatere.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult