Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Împuterniciții fără mască și mesajul unui medic: „Nu crezi în Covid. Ok. Hai cu noi în terapie intensivă, intri fără mască, stai acolo 10 minute și respiri profund. Ai curaj?”

protest 12 iulie - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Duminică, 12 iunie 2020, demonstrația libertății, demonstrația pentru dreptul la liberă inconștiență, manifestația pentru eliberarea de sub teroarea purtării de mască, revolta împotriva distanțării sociale sau doar o demonstrație desfășurată în baza unor informații false?

Dacă în anii ’90 funcționa de minune – „Ați prostit poporul, cu televizorul”, în 2020 mijloacele de dezinfomare sunt mai sofisticate. În plus, față de televizorul din sufragerie, avem în prezent posibilitatea de a comunica pe Facebook, pe grupuri de discuție sau pe WhatsApp. Urmărim YouTube și diferite bloguri.

Mulți dintre noi nu filtrează informațiile cu care suntem bombardați, iar în mediul virtual chiar asta se întâmplă. Mulți nu avem o conștiință sau responsabilitate digitală. Asimilăm orice informație, fără a-i verifica sursa și redistribuim acea informație, deși nu am verificat-o, nu cunoaștem subiectul despre care se discută și redistribuim o postare doar pentru că este însoțită de o fotografie controversată sau o afirmație scandaloasă.

Mai mult decât atât, credem ca ne informăm și avem toate detaliile unei informații, pe care o întoarcem pe toate părțile, dar de fapt ne aflăm în situația de a recepționa și asimila o informație vădit trunchiată, pe care o considerăm reală. Iar în baza acelei informații tragem concluzii și acționăm.

Astfel, informațiile din mediul virtual sau asimilate, prin intermediul televiziunii sau a altor canale de comunicare, le transpunem în viața reală și acționăm în baza lor.

În cele de mai sus este o dublă responsabilitate, cea a comunicatorului, dar și cea a receptorului. Ambii sunt responsabili, în egală măsură, de crearea unui mediu. Cu cât mesajul este mai curat, mai bine argumentat, având surse de încredere, oficiale, cu atât mediul creat este unul constructiv.

Ce se întâmplă în România, în ultimele zile? Demonstrații împotriva a ceea ce este denumit „dictatura sanitară”. Cei ce demonstrează împotriva purtării măștilor susțin că situația prin care trece întreaga planetă este o temă indusă publicului de către forțe oculte, pe care nu le pot preciza. Demonstranții neagă existența coronavirusului.

În momentul de față, există peste 13 milioane de cazuri înregistrate la nivel mondial, care să ne facă să credem că existența coronavirusului este reală. S-au înregistrat peste 585 de mii de decese, cauzate de Covid-19. Ca urmare, ar trebui să purtăm mască, să respectăm întocmai recomandările autorităților, regulile de igienă și distanțarea socială.

În România s-au înregistrat 32948 de cazuri de infectare cu Covid-19 și 1901 decese (informații valabile la data scrierii articolului de față).

Evoluția numărului de îmbolnăviri arată, în cazul României, conform celor de mai jos:

Sursa: John Hopkins Coronavirus Research Center

România a înregistrat un record de îmbolnăviri, 698, în data de 11 iulie 2020. Cu toate acestea, negăm existența coronavirusului și efectele grave ale acestuia asupra sănătății oamenilor și asupra economiei.

Trebuie să conștientizăm că de modul în care respectăm regulile, va depinde revenirea la o viață normală, fără constrângeri. În prezent, aceste constrângeri nu sunt unele care să ne facă să ne simțim captivi unui set de reglementări stricte, care ne limitează drastic libertatea de mișcare, ci sunt reguli de igienă, distanțare socială, însoțite de purtarea unei măști. Nimic mai mult.

Fiecare dintre cei care demonstrează, pentru ceea ce este denumit „libertatea de a nu purta mască”, ar trebui să viziteze un spital unde sunt tratați bolnavi de Covid-19.

„Nu crezi în Covid. Ok. Hai cu noi în terapie intensivă, intri fără mască, stai acolo 10 minute și respiri profund. Ai curaj?”, le-a transmis Simin-Aysel Florescu, director medical la spitalul „Victor Babeș” din București celor care neagă existența coronavirusului sau minimalizează situația în care ne aflăm.

Am auzit și citit afirmații în legătură cu faptul că nu cunoaștem oameni ce s-au îmbolnăvit de Covid-19 și că nu vedem acest virus, deși cadrele medicale din spitale, cele din Suceava sau Galați, s-au îmbolnăvit într-un număr ridicat. La începutul pandemiei, județul Suceava a intrat în carantină.

Și da, ar trebui să filtrăm mai bine informațiile pentru a nu ajunge în situația de a propaga în spațiul public știri false.

„Libertatea” de a nu purta mască, pe care demonstranții o invocă, se termină acolo unde începe dreptul celor ce respectă această regulă de bun simț, cea a purtării măștii. Nu suntem liberi a-i îmbolnăvi pe cei de lângă noi, nu avem acest drept. Nu avem dreptul de a afecta sănătatea nimănui, ca urmare a unor acțiuni iresponsabile.

Suntem cu toții solidari, iar responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă fiecare, ne va ajuta să trecem mai repede peste această criză.

Articol publicat și pe site-ul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta cu "stai 10 minute la TI fara mască" e echivalentului in oglindă al "nu crezi in radiațiile 5G? Du-te să stai cățărat pe antenă 10 minute".
    Chiar nu se poate decât cu extreme? Sau e cea mai grea pandemie din istorie sau e o totală fabricație? Nimic între?
    • Like 2
    • @ Nicu Buculei
      Delia MC Delia MC check icon
      Dacă omul altfel nu înțelege... Dacă omul nu înțelege decât albă ori neagră, e singura abordare posibilă.
      • Like 0
    • @ Nicu Buculei
      Delia MC Delia MC check icon
      Postare dublă.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult