Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ce dobânzi plătește România pentru împrumuturile pe termen lung și cum se poziționează țara noastră față de celelalte țări din Uniunea Europeană

oameni strada

Foto Guliver/Getty Images

La finalul lunii iunie, dobânda pe termen lung, la care se finanțează România a atins nivelul de 3,89%, cel mai redus nivel din ultimele 12 luni. În luna mai nivelul dobânzii atingea un nivel de 4,54%, în timp ce în luna aprilie se situa la 4,83%.

Scăderea dobânzilor este o veste pozitivă pentru România, întrucât o revenire în “V” a economiei va fi influențată pozitiv de scăderea costurilor de finanțare.

Dintre cele 19 țări membre ale zonei euro, la dobânzi negative se împrumută: 

  • Germania -0,43%
  • Luxemburg -0,34%
  • Belgia -0,04%
  • Franța -0,04%
  • Olanda -0,29%
  • Austria -0,13%
  • Finlanda -0,18%

Acestea sunt urmate de un grup de țări care se împrumută la niveluri situate între 0,01% (Letonia) și 1,46% (Italia)

Privind grupul celor 8 țări ce nu fac parte din zona euro, dobânzile se situează între -0,26% și 3,89%, conform celor de mai jos:

  • Bulgaria 0,68%
  • Cehia 0,86%
  • Danemarca -0,26%
  • Croația 0,96%
  • Ungaria 2,18%
  • Polonia 1,31%
  • România 3,89%
  • Suedia 0,01%

Deși costurile de finanțare la care se împrumută România s-au micșorat, comparativ cu valorile înregistrate în ultimele 12 luni, privind cele de mai sus observăm o diferență mare, față de celelalte țări, atât cele membre ale zonei euro, dar și față de celelalte 8 țări ce nu fac parte din zona euro, în ceea ce privește dobânzile pe termen lung.

Dacă în cazul Suediei și Danemarcei, nivelul negativ este dat de soliditatea economiei acestor țări, cum se poziționează România față de Bulgaria, Polonia sau Croația?

Nivelul dobânzilor la care se împrumută România este direct influențat de instabilitatea politică, de nivelul deficitelor bugetar și comercial și de modelul economic bazat pe majorarea consumului, lucru ce a dus la un deficit comercial record, înregistrat în 2019, anume 17,5 miliarde euro.

În 2018, România a înregistrat un deficit comercial de 15,2 miliarde euro, în timp ce în 2017 balanța comercială a României a înregistrat un deficit de 13 miliarde de euro.

Dacă privim rata inflației, România a înregistrat cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, în intervalul 2017 – 2019. 

În 2017, rata inflației a atins un nivel de 3,3%, cel mai ridicat, la momentul respectiv, din 2013, când inflația a atins 3,98%.

În 2018, România depășea nivelul din 2017 și înregistra un nou nivel record de 4,6%.

În 2019, deși creșterea ratei inflației s-a mai temperat, comparativ cu 2018, nivelul înregistrat a fost superior tuturor țărilor din Uniunea Europeană, procentul de 3,7% plasând țara noastră într-o poziție nedorită de campioană a inflației în Uniunea Europeană.

La momentul actual, conform datelor furnizate de către Banca Națională a României, nivelul inflației este de 2,25%, la finalul anului se preconizează că nu vom depăși 2,8%, în 2021 și 2022 nivelul inflației se va situa sub 2,8%.

Privind cifrele legate de valoarea deficitului comercial, în primele 5 luni ale anului curent, România a înregistrat un deficit de 7,3 miliarde de euro, trend ce nu poate fi oprit. Deficitul comercial va continua să se majoreze în cursul anului curent.

Dacă analizăm prețurile de consum, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, acestea au crescut cu 2,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,2%.

Indicatorii mai sus menționați determină nivelul la care o țară se împrumută. Important de menționat, rating-ul suveran al României, reconfirmat de către Standard&Poor’s în data de 5 iunie 2020, este BBB- (perspectivă negativă).

Pentru România, confirmarea rating-ului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate. În cazul unei retrogradări, dobânzile la care se împrumută țara noastră s-ar fi majorat semnificativ.

Între 2008 și 2014, România s-a confruntat cu această situație, Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul suveran al țării noastre la nivelul BB+ în octombrie 2008. Astfel, România s-a aflat, timp de șase ani, pe prima treaptă a categoriei non-investment (junk) a emitenților cu caracter speculativ, ale căror datorii prezintă un risc ridicat. Important de menționat că în momentul în care o țară este inclusă în rândul entităților non-investment grade, acestea se finanțează scump, greu și în multe cazuri ajung în situația de a apela la asistență financiară internațională, prin semnarea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, investitorii ocolesc țările ce nu au un rating recomandat pentru efectuarea investițiilor și se confruntă cu ieșiri de capital, efectele se transpun în devalorizarea monedei naționale și majorarea ratei inflației.

Înainte de a promova teorii conspiraționiste în legătură cu nivelul ridicat al dobânzilor, trebuie să ne uităm pe datele economice și să tragem concluzii obiective.

Articol preluat de pe site-ul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Suntem tara care mai are doar o singura banca care ii apartine CEC-ul care este blocat dpdv economic prin norme ca sa se dezvolte toate celelalte banci isi externalizeaza profiturile oare cum celelalte tari apropiate ca marime si zonal au un nivel mult mult mai mic dar ni se servesc iar indicatori ce avantajeaza binenteles pe altii sunt acceptati acesti indicatori de unii pt ca ii avantajeaza si e normal si eu imi pun ce indicatori vreau ca sa fiu numarul 1 si sa ii scot pe ceilalti la coada si sa profit de ei ....se pare ca de 30 de ani nu ne am dezvoltat ci am involuat iar unii si accepta sa le dea apa la moara celor care le spun ca nu suntem buni de nimic ata e trist dar adevarat tradare
    • Like 0
  • Suntem tara tuturor oportunitatilor pentru banci! Nu doar statul, ci si firmele si persoanele fizice platesc dobanzi mai mari aici decat in restul Europei! De ce? Pentru ca pot, d-aia! De ce pot? Hmmm...
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Problema nu e este cum ne împrumutăm,ci pentru ce ne împrumutăm.Pai pentru salariile umflate artificial de Borfășimea PSD istă a unor bugetari cel puțin incompetenți și a pensiilor. Înțeleg să te împrumuți ca să realizezi ceva pe termen lung ( infrastructură , spitale, școli...)
    • Like 0
    • @ Dorin
      Si ce a facut PNL sa schimbe situatia?PNL=PSD. Daca nu ai o economie performanta esti taxat. Numa asta nu ii nimic , vb peste 10 ani daca se tot merge cu politicile economice pe consum. Imi place cum zice un domnitor roman: "Tara asta nu ii a nostra ci a nepotilor nepotilor nostrii."
      Iar PSD si PNL vrea sa ii demonstreze contrariul . Se indatoreaza de nu o sa stie sa isi scoata caciula. Domnule Vuta ar fi frumos daca ai face un grafic unde duce situatia asta daca Romania se imprumuta in ritmul asta si cu crestere de 2% pe an. In cati ani intram in insolventa. Se pare ca exemplul nostru ii Grecia si Italia si nu Polonia sau Ungaria. Imprumuturi fara numar sa acopere deficitul de pensii si salarii bugetare.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Dorin check icon
      Nu PNL ul a mărit nepermis de mult salariile unor PCR iștii (pile , cunoștințe și relații) și a mărit presiunea pe buget ci PSD ul că acolo își au neamurile.Vina lor e că nu le-au tăiat la sânge.Dar au timp după alegeri.
      • Like 0
  • Gr Mihai Gr Mihai check icon
    Cand ai ca ministru al economiei pe unu care a atacat speculativ Leul, normal ca ai dobanzi de astea.
    • Like 1


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult