Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În câte persoane cu care intri în contact într-o zi ai încredere și ce legătura are asta cu nivelul de dezvoltare al țării

În urmă cu aproape 10 ani, în timpul unei conferințe la care participam, George Butunoiu a vorbit despre încrederea dintre oameni și a prezentat o statistică despre încrederea interpersonală în Europa. Constatam cu mirare că România era pe ultimul loc într-un clasament întocmit pe continent. Înregistram, la acea vreme, un scor de 10%, adică din zece persoane care ni se adresau, noi aveam suspiciuni asupra a nouă dintre acestea. Spre comparație, în Danemarca sau Suedia indicele era de 80%, aproape de polul opus.

Curios să văd cum am evoluat ca popor în aceste studii, am aflat peste câțiva ani că au devenit tot mai complexe și nu au rămas la stadiul de cifre seci care țin de statistică. Sociologii au mers mai departe și au încercat să înțeleagă care este legătura dintre lipsa de încredere și nivelul de dezvoltare al unei țări. 

Vă recomand - în măsura în care aveți timp - să parcurgeți un studiu în format Chart, unde puteţi compara nivelul de încredere interpersonală între statele lumii. Prima observaţie este că România a reușit să îşi crească indicele de încredere de la 10 la 20% până înainte de criza financiară, dar din 2008 am scăzut, astfel încât, în 2014 am ajuns brusc la 7%, fiind la același nivel cu Columbia, Brazilia, Ecuador și Peru. 

Dacă sunteți curioși sa vă jucați puțin cu harta si faceti zoom doar pe Europa, veți vedea ca doar Georgia mai este în aceeași culoare ca România, georgienii fiind mai sus cu un procent decât noi. Cu toate acestea, ne aflăm în trendul global, pentru că în afara țărilor nordice, unde nivelul de încredere a rămas stabil, în tot restul lumii, acesta s-a deteriorat, iar cel mai elocvent exemplu este SUA, unde a scăzut de la 46% în 1972, la 30% în 2014.

Cercetarea merge și mai în adâncime, făcând analiza între nivelul de încredere și religie, GDP per capita (produs intern brut per capita), inegalitatea socială, progresul societății, implicarea societății civile etc. Pornind, însă, de la premisa că orice tranzacție economică- la nivel mic sau mare- se bazează pe încredere reciprocă (Kenneth J. Arrow 1972) și pentru a demonstra că nivelul de încredere are o legătură directă cu nivelul de dezvoltare economică a țărilor, studiul vine și cu o comparație directă între indicele de încredere interpersonală și dinamica produsului intern brut per cap de locuitor, dezvoltând un infografic interesant și relevant.

(clic pe imagine pentru a mări)

Experiența anterioară mă determină să analizez în ce măsură încrederea românilor poate fi relaționată cu modul în care se raportează la un produs sau serviciu, atunci când îl cumpără.

Cel mai puternic o simt cei care lucrează în relația directă cu clienții, oamenii care muncesc în vânzări și customer service, pentru că cel mai dificil este să câștigăm încrederea clientilor si a partenerilor de business. În comparație cu industria telecom, spre exemplu, cea de asigurări este cea mai provocatoare. Nu e puțin lucru să-i convingi pe oameni să aibă încredere în asigurări pentru că este greu să le cerem clienților să nu aibă dubii că în momentele cele mai grele prin care trec, vor primi bani pentru spitalizare sau operație, rata la banca în caz de șomaj, pensia de boală, pensia de urmaș sau banii asigurați în caz de deces sau invaliditate.

Există, dincolo de toate argumentele, sau domeniul în care activează, un risc reputațional pe care companiile trebuie să-l evite sau să știe să-l administreze. De aceea, cel puțin în cazul companiilor de asigurări, cele mai importante sunt tradiția, dar și modul în care acestea răspund nevoilor reale ale clienților și pieței locale. Transparența cântărește mult în percepția și opțiunea unui om cu care intri în contact. În relația cu cei cu care semnezi un contract, trebuie să le oferi acces rapid la toate informațiile de care au nevoie. Spre exemplu, există companii de asigurări care oferă clienților platforme digitalizate pe care le pot accesa în orice moment, pentru a vedea statusul poliţei de asigurare, iar clienţii care deţin asigurări unit-linked pot verifica valoarea contului sau evoluția fondurilor. 

Aceștia sunt anunțați automat prin e-mail în momentul în care valoarea contului scade sub nivelul pe care ei înșiși îl setează, prin intermediul funcției „Stop Loss”. De asemenea, e frumos să întorci în comunitate o parte din business pentru a o face mai bună, prin programe de CSR și să faci din asta o tradiție. Important este că, la fundație, principiile după care o firmă își câștigă reputația pot fi aplicate și la nivel personal, uman, cu aceleași efecte.

Întorcându-mă la studiile despre indicele de încredere interpersonală, mi se par interesante două insight-uri din alte cercetări dezvoltate pe această temă. Primul este că încrederea în societate este puternic și direct corelată statistic cu probabilitatea de a deveni antreprenor. Într-o societate cu nivel de încredere sub 10%, nici nu e de mirare că ideea de a deveni antreprenor este asimilată cu falimentul (Guiso et al, 2006) și că, dominant, oamenii preferă să aibă un serviciu stabil, dacă se poate, la stat (Guiso, L., Sapienza, P., & Zingales, L. 2006).

Al doilea insight este acela că, dacă țările africane ar avea același nivel de încredere interpersonală ca Suedia, rata de creștere a produsului intern brut per capita ar fi de cinci ori mai mare. Cred că aceasta judecata este valabila si pentru noi (Algan and Cahuc, 2010). 

Impactul lipsei de încredere îl simțim zilnic, în planurile de business pe care ni le facem și rezultatele pe care le obținem, în cifrele de vânzări care au deviații, în efortul pe care îl depunem pentru a ne dezvolta și menține pe termen lung parteneriatele de business, în modul în care investim, chiar și într-o asigurare de viață sau un plan de pensii, în dezvoltarea încrederii între colegi, pentru că - fără încredere între noi- munca în echipa este doar un slogan.

De aceea, reputația se câștigă cu promisiunea ținută, iar etica în orice business ar trebui să aibă, dincolo de semnături, cuvântul dat și apoi respectat.

Articolul face parte din cadrul campaniei România asigurată, sprijinită de Metropolitan Life, parte a MetLife Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viață din lume. Înființată în 1868, MetLife are, la nivel global, 100 de milioane de clienți în aproape 50 de țări. În România, Metropolitan Life activează de mai bine de 17 ani și are 2 milioane de clienți.

Dacă aveți întrebări, dacă vreți să aflați care sunt criteriile după care să faceți cele mai bune alegeri, publicați-le la finalul fiecărui articol, în secțiunea de dezbateri. Nu trebuie decât să vă logați cu emailul sau cu contul de social media. Puteți, de asemenea, să ne scrieți și pe adresa redacția@republica.ro. Mesajele voastre pot genera subiecte, tematici sau chiar texte și analize în campania România asigurată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Suedezul are incredere in 8 oameni din 10 cu care interactioneaza, dar daca unul nu se comformeaza contractului acceptat de comun acord il ataca imediat. Romanul are increde intr-un singur om, dar daca oricare din ceilalti 9 il pacaleste, zice ca e vina lui, nu a alora. E o diferenta de sistem, nu una de incredere. Daca suedezul nu ar avea ce face cind il inseala cineva, ar incepe sa fie si el neincrezator.
    • Like 0
  • Acel (info)grafic este pus acolo pentru a testa acuitatea vizuala a cititorilor ?
    • Like 1
    • @ Maduru Huevon
      In cazul in care aveti probleme cu vizualizarea imaginii puteti gasi informatia in linkul acesta. Infograficul respectiv este undeva la finalul paginii. https://ourworldindata.org/trust
      Enjoy!
      • Like 0
  • check icon
    "reputația se câștigă cu promisiunea ținută, iar etica în orice business ar trebui să aibă, dincolo de semnături, cuvântul dat și apoi respectat", corect, problema este ca seful te trimite sa rezolvi ceva si prin spate da telefoane in privinta spagii ... si daca spaga nu functioneaza, nici tu nu poti rezolva problema si cazi de neserios ... deci graficul, asa luat intempestiv si estimativ, reprezinta nu atat "increderea" cat "furtul", concluzia : se fura greu, dar contunuu :)
    • Like 0
    • @
      De acord. Hotia si coruptia.
      • Like 0
  • Cred ca increderea interpersonala din Ro., justifica o analiza atenta, profesionala. Din acest grad redus, impartial vorbind se trag nenumarate rele, despre care tot discutam. "Geneza" neincrederi in opinia mea are radacini istorice, prin faptul ca evitam sa recunoastem aceasta cat si altele, care nu ne onoreaza, nu facem decat sa perpetuam o stare prezenta si trecuta total nemultumitoare. Incepand cu sec. XIX, este bine surprinsa consecintele acesteia, in operele scriitoricesti, "suspendarea" onoarei, a marcat intreaga istorie nationala in secolul trecut. Din incredere rezulta direct coeziunea sociala, mobilizarea colectiva atat la nivel national cat si local, al comunitatilor, NU NUMAI in momentele extrem de critice traversate, unde aceasta sa manifestat exemplar.
    • Like 0
    • @ Schiau Cornel
      De acord. Coeziunea sociala si increderea interpersonala sunt legate 100%. Exista o legatura directa intre lipsa progresului si lipsa coeziunii sociale si noi ca societate nu am stat niciodata foarte bine.
      • Like 1
    • @ Tuhut Claudiu
      Sunt efectiv iritat pentru ca pana si identificarea problemelor la nivel comunitar, national, etc., nu se realizeaza cu "subiect si predicat", ce sa mai vorbim de inceputul procesului de corectie. Cam aceasta am incercat sa spun, multumesc pentru atentie, o seara placuta.
      • Like 1
    • @ Schiau Cornel
      Claudiu check icon
      De unde incredere interpersoane cand peste 1000 de ani am fost ca popor sub diferite asupriri crancene?? Dupa retragerea romana am fost cateva sute de ani sub cumani, pecenegi si goti, apoi sub unguri, apoi 400 ani sub turci, apoi 50 ani sub comunisti tutelati de bolsevici ... ce caracter poate sa obtina un popor dintr-o asemenea istorie ??? Toata perioada asta indelungaa romanul a fost sclav sub cineva si trebuia sa casti ochii toata ziua la cei din jur intrebandu-te care alt sclav roman te vinde stapanului turc de exemplu ca sa capete un avantaj oarecare, si ca urmare ca sa previi asta i-o luai tu inainte si-l vindeai tu pe el .... Sau iti dadeai nevasta, fiica si copii turcului numai sa te lase in viata. Cam asta-i caracterul istoric mostenit, la ce altceva va asteptati?? Nu spun ca-i rau sau bine, dar astea sunt faptele istoriei sub care stramosii nostri "au nevoit" cum sune cronicarul si rezultatul il vedeti peste tot in jur in caracterul romanilor de pe toate palierele societatii... :) Traiasca Caragiale, este mai mare decat ne inchipuim noi in fapt ...
      • Like 1
    • @ Claudiu
      Din ,,bucatica,, mea de adevar, strict personala: aceasta nu poate fi explicatie satisfacatoare pentru toate si toti. Nu cred ca refugierea in un trecut dramatic sau in unul formidabil, idealizat, etc. poate fi constructiv pentru azi/maine, parerea mea.
      • Like 0
  • reclama ascunsa ca reclama ascunsa, dzr cu limba romana ce-ati avut? luati de aici exemplu de scremere:""in cite persoane cu care intri in contact intr-o zi ai incredere..."";
    de atatea contacte, ati uitat de intalniri ... de exemplu: ""in cate persoane intalnite intr-o zi ai incredere ...""
    adica 1 cuvant, in loc de o scremere de 5 ...
    • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      Aveti dreptate...suna cam fortat.
      • Like 0
  • Fukuyama a scris despre asta inca din 1995, in cartea sa Trust. Societatile bazate pe incredere se dezvolta mai rapid, este stiut :)
    • Like 1
    • @ Adina Sadeanu
      Multumesc de recomandare :). O sa il caut pe Fukuyama de acum :)
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Asta e tot publicitate? Că aşa pare...
    • Like 2
    • @ Valentin
      check icon
      Este.
      • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      cred ca acolo unde informatia ajunge libera pe internet si o poti accesa prin comparatie, ea iese de sub titulatura de reclama/publicitate. altfel cand spui intr-o conversatie "plesu", intelegi "lame de ras gillette" :) si "eu nu cred" ca acesta este scopul/motivul/crezul pentru care domnul plesu publica :) ... credinta este inca libera sau este publicitate ?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Articolul face parte din campania România asigurată, sprijinită de Metropolitan Life asa cum este scris la finalul articolului. Nu stiu exact care este eticheta corecta dar eu incerc sa abordez diferite subiecte cate mi se par interesante atat din perspectiva educatiei financiare cat si din cea a culturii organizationale.
      • Like 0
  • check icon
    Increderea intre persoane cat si cea intre persoane și firme, respectiv instituții ține într-o foarte mare măsură de mecanismele de responsabilizare existente, de ce se întâmplă și cu ce probabilitate în cazul în care cineva/ceva abuzează de încrederea altcuiva. Dacă probabilitatea atragerii unei sancțiuni sau dezavantaj este mică atunci relațiile vor fi marcate de neîncredere. Mecanismul care să participe la creșterea încrederii sociale ar trebui să fie juridic. Dacă mă uit la paralela făcută în articol între gradul de încredere și nivelul de bunăstare îmi aduc aminte de teza care afirmă că gradul de bunăstare este direct proporțională cu nivelul de justiție asigurat de un sistem sau altul. Îmi amintesc de cele 2 hărți ale Europei, una cu țările cu nivel de trai ridicat și cealaltă cu țările cu mecanisme democratice dezvoltate, care, suprapuse se potrivesc perfect. În concluzie aș spune că atunci când studiile astea ar implica și activiști în domeniul dreptului ș al mecanismelor democratice, ar începe să devină accesibile, inclus prin apropieri empirice, de o pătură mai largă de oameni. Aș mai spune că nivelul de trai într-o țară este dat nivelul de funcționare al justiției conform principiilor de drept și ca urmare justiția este nefuncțională și nivelul de democrație sau funcționalitatea mecanismelor democratice în Românie este foarte scăzută.
    • Like 1
    • @
      De acord. Un simptom evident al societatilor corupte este lipsa de incredere interpersonala si in institutii.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult