Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În studenție au vândut ulei și miere cu rucsacul în spate, apoi și-au deschis propria băcănie. „Știm ce e gustul și mai știm că dacă strângi o felie de parizer în mână, nu trebuie să curgă apa”. Republica antreprenorilor

Băcănie -

Cu un Opel Astra au deschis trei băcănii. Așa a ajuns uleiul de Gologanu Vrancea la București, așa s-au cărat sacii de ciment pentru viitoarele amenajări de magazine și tot cu aceeași mașină au bătut Capitala trei tineri în căutare de spații de închiriat. Opelului i s-a spus Gramobil, iar foștii proprietari ai mașinii – Ionuț, Ștefania și Crina - o vorbesc și astăzi de bine pentru că e parte din istoria lor de antreprenori.

Doi frați dintr-un sat din Vrancea, Ionuț și Ștefania Grama, sunt proprietarii lanțului de băcănii Gramador. În afacere este și Crina, soția lui Ionuț, iar împreună gestionează trei locații, o echipă și peste o mie de produse aflate la vânzare. În pandemie au deschis două băcănii cu bani împrumutați și multă muncă. Modelul li s-a transmis genetic, de acasă, unde părinții Grama, apicultori, îngrijesc trei sute de familii de albine și au o fabrică de ulei. „Am crescut cu ei și muncim de când ne știm”, spune Ștefania Grama, cea care în studenție, la fel ca fratele ei, Ionuț, a vândut uleiul și mierea de la Gologanu cu rucsacul. Din ușă în ușă.

Împrumut de la bancă în pandemie

Ștefania are 26 de ani, iar Ionuț, 31. Sunt absolvenți ai Universității de Științe Agricole de la București, ingineri specializați în tehnologia produselor agricole și în controlul produselor alimentare. La fel este și Crina, soția lui Ionuț și colega din liceu a Ștefaniei. În plină criză sanitară, fetele își pregăteau examenul de licență, iar Ionuț lucra în Horeca.

Fără bani la ciorap și doar cu un vis mai vechi, Ionuț Grama a făcut un credit de nevoi personale în primăvara lui 2020, iar banii (10.000 de euro) i-a investit în deschiderea unei băcănii. Prima din lanț, pe Calea Griviței.

S-au folosit de rețeaua de distribuție pe care o aveau deja, de pe vremea când căutau în puținele prăvălii bucureștene spații de desfacere pentru mierea și uleiul de acasă. „Targetul nostru erau băcăniile”, povestește Ștefania, „și asta pentru că ne plăcea genul acesta de business și atitudinea caldă versus ceea ce întâlnești în retail”.

Așa că frații au început încă din facultate să se intereseze de spații de închiriat. Când l-au găsit pe cel din Grivița l-au luat și au muncit cot la cot cu zidarii pentru renovare și amenajare. Au cărat sacii de ciment cu Opelul cu care au mers la fiecare negociere, iar echipa de muncitori au adus-o de la Gologanu, de acasă. 

8 din 10 clienți îți spun că nu o să reușești

Pe 13 august au deschis magazinul și timp de două luni, zi de zi, Ionuț, Ștefania și Crina au stat la vânzare. „Primele luni sunt grele”, spune Crina, „pentru că sunt luni de hate. Nu poți angaja un om ca să lucreze pentru că îl afectezi emoțional când ai clienți care îți vin în băcănie și îți spun: Nu o să reușești. Nu o să-ți meargă. Din 10 clienți, opt au mesajul ăsta. Zi de zi”.

Băcănia a mers și a coagulat în jurul ei o comunitate. Clienții îi susțin și mare parte dintre ei vin zi de zi să cumpere câte ceva, spun tinerii. Așa că un an mai târziu au mai deschis o băcănie, pe Câmpia Libertății. Au stat din nou la vânzare și și-au păstrat salutul și formula de mulțumire adresată celor care le trec pragul: „Sărut-mâna”.

De ce? „E salutul nostru de acasă, așa am fost educați”, explică Ionuț Grama. „Sărut-mâna spui mamei, bunicii, nașei, omului care îți face un bine, ori aici noi ne ridicăm unii pe alții”.

Se concentrează nu doar pe politețe, ci și pe „gustul de acasă”, pentru că frații Grama asta și-au propus: să le ofere consumatorilor români produse de calitate. „Gustul nu ai cum să îl păcălești. E norocul nostru că am crescut la țară. Plus șase ani de facultate. Știm ce e gustul, știm cum se face brânza, și mai știm că dacă strângi o felie de parizer în mână, nu trebuie să curgă apa”, spune Crina. „Testăm produsele și mâncăm înainte de a le aduce în băcănii”, completează soțul ei, Ionuț Grama: „Avem grijă la etichetă. Să nu conțină E-uri”. Totul provine de la producătorii mici, iar adaos-urile comerciale sunt scăzute, chiar și de 10% la ouă.

Când au început creșterile de prețuri, „era ziua și scumpirea”, spune Ștefania. „Simțeam la fiecare produs cum creștea prețul cu 5-6 lei pe zi. Ne-am temut că ne pierdem clienții și nu era etic să scumpim și noi la raft”.

„Eșecul e încă proaspăt și doare”

Businessul l-au crescut împreună, în trei, cu susținere emoțională și hotărâri care se iau doar în unanimitate. Au învățat să-și trăiască reușitele, dar și să-și gestioneze eșecul, chiar dacă „încă e proaspăt și doare”. Vorbesc despre el și îl pun tot la lecții învățate.

În octombrie 2022 au deschis o a treia băcănie, în Tineretului și și-au păstrat standardele: fără marketing mincinos, cu politețe și cu gust bun. Anul acesta însă le-a adus o asociere și o nouă băcănie, în sectorul 3. „A fost cea mai frumoasă locație a noastră”, își amintește Crina. „Aveam chiar și vitralii la ferestre”. Asocierea nu a funcționat însă și a reprezentat pentru tinerii Grama o gaură de 100.000 de lei. Net. Cu chiria pentru spațiu, pentru stocuri, salarii și utilaje. Norocul lor a fost că parte din marfă a putut fi rapid redistribuită în băcăniile existente, așa că, deocamdată, Ionuț, Ștefania și Crina nu mai iau în calcul asocierile și nici francizarea afacerii. „E un business de familie și așa va rămâne”, spune acesta.

La fiecare deschidere de magazin, părinții le sunt alături. Se lasă cu lacrimi, spune Ștefania. „Ne susțin moral, emoțional și psihic”.

Lecțiile antreprenoriatului: salariile și taxele se plătesc

Băcăniile Gramador înseamnă astăzi trei locații, peste o mie de produse provenite de la micii producători și o echipă de 12 oameni. Compania a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 5,3 milioane de lei net. „Nu am dat oameni afară, iar salariile nu întârzie nici măcar o zi”, spune Crina Grama. „Nu ai cum să te numești antreprenor dacă nu îți plătești angajații.

E o lecție de la părinții noștri”, completează Ștefania. „N-au întârziat salariile în 30 de ani, iar statul e plătit mereu”.

„Să depășim așteptările clientului” e filozofia după care se ghidează antreprenorii Grama: „pentru că doar clienții ne-au adus aici”. Sunt prezenți pe social media, dar nu investesc bani în promovare. Doar 3.000 lei au mers în marketing, dar s-au convins că seriozitatea afacerii și servicille oferite sunt cea mai bună recomandare. Pentru că îi place să fotografieze, Ștefania e cea care se ocupă de imagine, iar o altă prietenă face postări, inclusiv pe contul de Tik - Tok.

Tinerii Grama locuiesc în continuare împreună, cu chirie. Au renunțat la Opelul Astra, Gramobilul lor, și și-au păstrat pasiunea: cea de a călători. „Nu suntem supărați că muncim în week-end. Viața e scurtă, așa că ne oferim mici momente de bucurie. Și ne luăm rucsacul în spate”.

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă poartă într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • perplex check icon
    Este stupid sa fiu dat afara de pe site-ul bacaniei daca apas "Nu vreau cookies". Alt site care face apologia cookies si nu poate exista fara, lol.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult