Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

În Taiwan și în alte părți din lume, oamenii s-au întâlnit sâmbătă pentru a-și aminti de cei uciși în China, în 1989, dar și de libertățile pierdute în Hong Kong

Omul din Piata Tiananmen

33 de ani...

Wu'er Kaixi, un cetăţean uigur din China, care a fost unul dintre fondatorii şi organizatorii principali ai mişcării studenţeşti din Beijing în 1989, spune că lumea nu a învățat lecțiile masacrului din Piața Tiananmen. În schimb, în ​​timp ce lumea dormea, autoritarismul chinez a devenit un fenomen în plină expansiune.

- În Taiwan și în alte părți din lume, oamenii s-au întâlnit sâmbătă pentru a-și aminti de cei uciși în China, în 1989, dar și de libertățile pierdute în Hong Kong.

Foto: AFP/ Profimedia

- Pe 4 iunie 1989, tancurile au luat cu asalt străzile capitalei chineze Beijing, pentru a reprima protestele pașnice din Piața Păcii Divine, cunoscută drept [Tiananmen]. Studenții și alți locuitori manifestau de mai multe săptămâni, cerând reforme democratice. La sfârșitul lui aprilie, zeci de mii de locuitori ai Beijingului se solidarizaseră cu cei 100.000 de studenți care protestau pe stradă. Mișcarea a atins multe alte orașe din China. Sute de persoane au fost ucise și alte mii rănite la ordinul liderului suprem al partidului unic de la Beijing, Deng Xiaoping, și al premierului Li Peng, creierul taberei dure din Partidul Comunist Chinez. În plus, autoritățile chineze au făcut totul pentru a-i aresta pe liderii studenților care au supraviețuit, dar nu au reușit să fugă în străinătate. Aceștia au făcut ani grei de închisoare, până când China a cedat presiunilor internaționale și le-a permis celor arestați să părăsească țara.

- Sâmbătă, mulțimi mai mici de oameni s-au adunat în Taipei și în alte orașe din întreaga lume, de data aceasta comemorând nu doar oamenii uciși în urmă cu 33 de ani, ci și soarta Hong Kong-ului, unde anularea oricărei disidențe politice a pus capăt comemorării din Parcul Victoria, cel mai proeminent memorial public din lume pentru victimele din Beijingul anului 1989.

Foto: AFP/ Profimedia

- „Acum este vorba despre două lucruri împreună, Hong Kong și ceea ce s-a întâmplat pe 4 iunie”, a declarat pentru New York Times, Francis Tse, un fost rezident din Hong Kong, care a fost unul dintre cei aproximativ 400 de oameni care au participat sâmbătă la comemorarea din centrul orașului australian Sydney. Tse și ceilalți participanți au purtat pancarte pe care erau inscripționate mesaje pentru eliberarea activiștilor închiși în Hong Kong. „Nu mai avem șansa să mergem în Parcul Victoria, dar acum există multe parcuri Victoria în întreaga lume”, a spus Tse.

- Pentru cine încă nu știe, în fiecare an, locuitorii din Hong Kong erau obișnuiți să comemoreze masacrul din Piața Tiananmen printr-un priveghi cu lumânări în Parcul Victoria, singurul teritoriu chinez unde era posibil acest lucru, în afară de Macao. În ultimii ani, însă, China a accelerat anexarea Hong Kong-ului, iar democrația, libertatea presei, a adunării publice și libertatea de exprimare au fost restrânse dramatic sub controlul din ce în ce mai aspru al Beijingului. Mai mult, cenzura comunistă de la Beijing interzice în continuare orice referire la masacrul de acum 33 de ani, iar celebra imagine cu cetățeanul chinez care avea niște plase în mână și s-a oprit în fața tancurilor din Piața Tiananmen nu este aproape deloc cunoscută în China.

- Din 2020, când Beijingul a impus o lege amplă de securitate națională Hong Kong-ului, guvernul local a interzis, în esență, comemorările publice ale crimelor din 1989. Asta a dus la dispariția unei mișcări civice de protest, care era condusă de studenți și care cerea democratizarea regimului de la Beijing.

- Taipei, capitala Taiwanului, care a rezistat pretențiilor Chinei de suveranitate timp de zeci de ani, a devenit de atunci noul centru de amintire a masacrului din Tiananmen.

- Persoanele care au participat sâmbătă la comemorările din Taipei, Londra sau Sydney au spus că au venit să denunțe și anularea drepturilor și libertăților din Hong Kong, precum și politicile de-a dreptul draconice ale Chinei lui Xi Jinping în alte două regiuni chineze: Xinjiang și Tibet.

- „Acum, Hong Kong nu mai poate spune adevărul și istoria reală, trebuie să transmitem această istorie și mai mult în Taiwan”, a declarat Henry Tong, un bărbat de 41 de ani din Hong Kong, care s-a mutat în Taiwan anul trecut și a participat la comemorarea din Taipei. „Din cauza interzicerii și suprimării din Hong Kong, disidența e mai mare ca oricând. A înflorit peste tot”, a adăugat Tong.

- Pentru al treilea an la rând, guvernul din Hong Kong a părut hotărât să împiedice orice memorial public cu referire la Tiananmen. Adunările publice în aer liber continuă să fie limitate la patru persoane în temeiul măsurilor pandemice. Carrie Lam, șefa executivului din Hong Kong, a avertizat la începutul săptămânii că orice astfel de adunare va fi supusă atât legii privind securitatea, cât și restricțiilor de distanțare fizică. Autoritățile au închis o mare parte din Parcul Victoria, iar poliția a avertizat că oricine ar încerca să se întâlnească acolo se poate confrunta cu acuzații de adunare neautorizată.

- În ultimul an, universitățile din Hong Kong au eliminat monumente proeminente cu referire la Tiananmen. În decembrie 2021, Universitatea din Hong Kong a doborât „Pillar of Shame”, o statuie de aproape 7 metri a artistului danez Jens Galschiot, care înfățișa cadavrele celor uciși în 1989. Aceasta era în campus de la sfârșitul anilor 1990, devenind un simbol al sfidării față de autoritățile chineze. De la îndepărtarea sa, Praga și alte orașe au început să găzduiască replici ale statuii, iar o versiune mai mică a fost dezvăluită sâmbătă la Taipei.

- O altă statuie, replică după „Zeița Democrației” care a fost ridicată de studenți în Piața Tiananmen, în 1989, a fost scoasă din campusul Universității Chineze din Hong Kong la sfârșitul anului trecut. În ultimele zile, activiști anonimi, hotărâți să comemoreze data de 4 iunie cum pot, au lăsat mai multe replici ale acesteia de 10 cm în jurul campusului.

- În social media, artistul vizual Tozer Pak Sheung Chuen a revenit anul acesta cu mesajul de anul trecut și le-a cerut locuitorilor regiunii autonome de pe coasta de sud a Republicii Populare Chineze să scrie numerele șase și patru, reprezentând ziua și luna represiunilor din Piața Tiananmen, pe întrerupătoarele de lumină, într-un gest care ar reprezenta o modalitate de a comemora evenimentele din Tiananmen de fiecare dată când vor aprinde lumina în cameră

- Chiar dacă momentul Tiananmen a lăsat din toate punctele de vedere urme pe China de astăzi, realitatea de la firul ierbii pare să fie favorabilă liderilor comuniști. În urmă cu trei ani, la momentul în care se comemorau trei decenii de la represiunea din Piața Păcii Divine, Zhou Fengsuo, activist chinez pentru drepturile omului și fost lider al studenților în timpul protestelor din Piața Tiananmen din 1989, atrăgea atenția că dezvoltarea economică a Chinei a slăbit influența disidenților. Mai exact, mulți chinezi din generația Tiananmen s-au îmbogățit în urma ascensiunii economice a Chinei și nu au mai dorit să se pună rău cu conducerea comunistă a țării, reducând astfel în mod considerabil donațiile către disidenții chinezi din străinătate.

- Dintr-un alt unghi, fostul lider al studenților, Shao Jiang, care este în prezent cercetător la Centrul pentru Studii Democratice la Universitatea din Westminster, consideră că organizațiile pro-democrație din China trebuie să se reorganizeze pentru a nu-și pierde importanța. „Pentru că activiștii pentru democrație nu au practic nicio influență asupra politicienilor vestici, ei trebuie să se alăture mișcării globale care se opune expansiunii Chinei”, a transmis Jiang, precizând că în loc să se mai concentreze pe sprijinirea disidenților în China, activiștii chinezi pentru democrație ar trebui să se preocupe mai mult de combaterea ambițiilor politico-economice ale Chinei în alte țări, pentru că doar așa pot atrage atenția. Vezi mai puţin

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Oricata sila mi-ar fi de Trump (si imi e, destula), trebuie sa recunosc ca macar in privinta masurilor economice luate in legatura cu China avea dreptate: ar trebui taiate orice legaturi ale companiilor din zona tech din Vest cu China - sa li se taie accesul la procesoare, standardele HDMI, USB, SD etc., accesul la softuri (de la google si microsoft mai ales), taiate colaborarile legate de dezvoltarea procesoarelor RISC V, taiat accesul huawei pe pietele din Vest, mai ales cand vine vorba de echipamente pentru retele 5G, interzicerea accesului la Tik Tok, wechat si alte tipuri de social media chinezesti in vest pe motive de securitate - astea sunt scule de spionaj ale guvernului chinez s.a.m.d.
    China ar trebui sa-si ia si ea niste sanctiuni economice cat casa. Vestul a ajutat si a investit masiv in dezvoltarea Chinei si cum a raspuns China? Cu furturi intelectuale ci acum cu amenintari mai mult sau mai putin voalate la adresa Taiwan-ului. Da, vestul a investit in regimul totalitar, comunist care creat victimele din piata Tiananmen si e momentul ca gresala asta sa fie corectata.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult