Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Înainte să aibă autostradă, Moldova are autostrada gunoaielor

„Vrem o țară ca afară”, spunem și când ne plângem de poluare, de faptul că autoritățile nu fac nimic. Ne uităm cu invidie spre țările bătrânei Europe. Când ajungem acolo respectăm regulile. Cele pe care le-am învățat acasă. Nu aruncăm decât la coșul de gunoi, nu trecem pe roșu și nu depășim viteza legală. Acasă, lucrurile sunt altfel. Acasă pare că „merge și așa!” Până la autostrada A8 ne-am construit singuri o autostradă din gunoaie. Cu banii cheltuiți de diferitele instituții publice pentru strângerea gunoaielor aruncate pe marginea drumurilor, prin păduri, am fi putut construi mai mult decât primul kilometru de autostradă. Și prin lipsa noastră de educație am transformat pădurari și oameni din alte domenii în gunoieri de ocazie.

Oricare ieșire din Iași ai alege după câteva minute observi un tipar. Când ești pe raza unei comune, e mai curat. Când ai ieșit, pe marginea drumului gunoaie. Dacă sunt refugii, atunci sunt movile de resturi. În alte părți, munți de gunoaie. Pungi, sticle, deșeuri din construcții, resturi alimentare, televizoare și plite, cauciucuri, deșeuri sanitare și lista poate continua. Actorii principali în episodul întâi din drama numită „Autostrada gunoaielor” sunt Personajul Colectiv (noi), Drumurile Naționale, Drumurile Județene, Direcția Silvică, Garda de Mediu.

„Cu scuza lipsei de educație se aruncă gunoaie cu sacul ”

„Gunoaiele nu sunt o imagine izolată. Arterele de comunicații, de trafic rutier sunt, clar, împânzite de gunoaie. Vântul duce gunoiul în pădure. Multe locuri recreaționale sunt dezastru. Dau exemplu cu platoul Repedea. E dezastru. Și apoi din altă categorie, vecinătatea satelor din jurul Iașului. Cu scuza lipsei de educație se aruncă gunoaie cu sacul și sacul se aruncă”, atrage atenția Mihai Diac, de la asociația civică Codrii Pașcanilor. Ecologistul spune că „ar trebui puse coșuri de gunoi, dar coșurile ar trebui și golite. De exemplu la ieșirea Iași-Vaslui, după pădurea Bârnova este o parcare pe stânga. Are coș de gunoi care se revarsă. Nu știu dacă l-a strâns cineva și de acolo gunoiul ajunge în pădure.” Mihai Diac crede că dincolo de amenzi contează și spiritul civic: „Sancțiunile au rolul lor. Fiecare dintre noi putem, dacă vedem astfel de situații, putem face o poză, o filmare, putem face o plângere la Protecția Mediului. Asta se soluționeză de obicei. Nu trebuie să lăsăm totul pe seama autorităților. Nu e atitudinea corectă ,nu e civic. Pe lângă a nu face noi mizerie.”

Cine curăță pădurile de gunoaiele lăsate de noi?

Cât de grav e?, se întreabă retoric purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Iași, Ioan Bolfan. Când aruncăm gunoaiele în păduri ne gândim cine strânge? Credeți că Direcția Silvică plătește o firmă de salubritate care să strângă după noi? 

„E o situație care ne creează destule probleme. Necesită intervenții cu frecvență bilunară. Facem curățenie o dată la două săptămâni. Și pentru noi e dificil. Nu avem forță de muncă suficientă, folosim persoane care în mod normal ar trebui să desfășoare alte activități”, afirmă Ioan Bolfan. Direcția Silvică are un contract cu o firmă de salubritate, dar pentru ridicarea deșeurilor din locuri amenajate. „Nu știu să existe o societate care să dispună de persoane care să umble în păduri ca să adune resturile! Strângerea gunoaielor o facem cu salariații noștri sau cu muncitori zilieri pe care îi angajăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Iași. Nu crede că sancțiunile ar fi o soluție. Bunul simț. „De principiu există sancțiuni pentru cei care aruncă gunoaie în locuri neamenajate, dar dacă pentru cei de la Drumuri Județene sau Naționale e greu, la noi e mai greu de aplicat. În pădure posibilitatea de a-i observa e mai mică”, a ținut să sublinieze Ioan Bolfan. Când mai aruncăm gunoiul ar trebui să ne gândim că o dată la două săptămâni un pădurar strânge în urma noastră.

Deșeuri sanitare aruncate noaptea ca hoții

Primarul comunei Schitu Duca, Mihai Mihalache, vorbește despre situații grave. „Sunt multe evenimente nefericite. Am găsit într-o noapte o mașină cu deșeuri de la un spital din județul Vaslui. Și l-am identificat căutând cu mâna între documente. Am primit și 500 de milioane de lei amendă de la Mediu. Că eu eram vinovat”, se plânge primarul de la Schitu Duca. Mihai Mihalache spune că șoferii ar trebui să se oprească și să pună gunoiul la coșul de gunoi: „Să pună în container, să construim toți împreună. Gunoiul trebuie pus la locul de gunoi”.

Primarii din județul Iași spun că și-au asumat și responsabilitatea strângerii deșeurilor de pe marginea drumurilor județene. „Noi nu avem decât atribuții de administrator. Sunt gunoaie aruncate pe marginea drumurilor județene, dar cum nu avem nici personal, nici bani atunci responsabilitatea rămâne în sarcina primarilor. E o înțelegere tacită pe care am moștenit-o și pe care o aplic”, a declarat pentru Radio HIT directorul executiv al Direcției de Drumuri Județene, Ciprian Ciocan. Șeful Gărzii de Mediu de la Iași recunoaște că dacă nu reușește să identifice persoana fizică sau juridica care a aruncat gunoiul, amenda o primește primăria. Adică noi plătim pentru lipsa noastră de civism.

„Se aruncă peste tot. De pe marginea drumurilor sunt duse în alte părți. Sub podețe, în apă. E grav ce se întâmplă pe raza comunităților locale. Afectează tot. Se aruncă saci întregi de gunoaie în podețe, în camerele de cădere și se înfundă total” spune directorul Direcției de Drumuri Județene, Ciprian Ciocan.

Cât ne costă nesimțirea în Moldova? 770.000 de lei pe an din banii de la Drumuri

Dacă aruncam mai puține gunoaie pe marginea drumurilor naționale și eram disciplinați acum lucram la autostradă. Sunt 3.250 de kilometri de drumuri naționale în cele opt județe ale Moldovei. Anul trecut s-au cheltuit din banii instituției 770.000 de lei pentru strângerea și predarea gunoaielor din această regiune. Se puteau repara drumuri cu acești bani. De două ori pe luna, angajații Direcției Naționale de Drumuri din Moldova sunt transformați în gunoieri. Și nu ne pasă nici de puietul plantat primăvara la marginea drumurilor. Se cultivă în sera de la Ghidigeni, Galați. Și pomii mor sub gunoaiele aruncate de noi. „De câțiva ani este o problemă gravă gunoiul aruncat pe marginea drumurilor naționale. Risipim și resurse și oameni. I-am putea folosi în altă parte. Lucrătorii noștri strâng gunoiul de două ori pe săptămână. Anul trecut am colectat peste 2350 de metri cubi de gunoi. Peste șapte miliarde de lei vechi am alocat pentru a transporta gunoiu din zona drumului către platformele specializate. Gunoiul colectat din parcări și de pe marginea drumurilor îl depozităm în bazele noastre. De acolo vin firmele și îl ridică și îl duc la platforme specializate. Adăugam și peste 25.000 de lei manopera pentru oamenii noștri. Ieșim de două ori pe săptămână și facem curățenie. Saci, mănuși, scule, salariile oamenilor”, a răbufnit Nicolae Popovici, purtător de cuvânt la Drumuri Naționale Iași. Cine sunt cei care aruncă gunoaiele? Neculai Popovici răspunde: „Din gunoiul pe care îl ridicăm vedem cine îl aduce. Materiale de construcții, de la șantiere, de la localități mici la municipiu, depozite de anvelope, peturi, electrocasnice, seringi, materiale de igienă și ....patru proiectile aruncate în șantul drumului național „.

Soluția? „Să tăiem răul de la rădăcină!”

Nicolae Popovici, purtător de cuvânt la Drumuri Naționale Iași spune că „până în luna februarie a acestui an, instituția pe care o reprezint nu putea aplica sancțiuni. A fost emisă ordonanța 16 prin care sunt prevăzute și sancțiuni pentru cei care aruncă gunoiul unde nu trebuie. Sunt amenzi între 2.000 și 6.000 de lei. Abia anul acesta. Abia acum drumarii alături de inspectoratul pentru Controlul Traficului Rutier și Poliția Rutieră. Mult timp ni s-a restrâns activitatea de control. Sunt cheltuieli, dragi ieșeni, pe care le facem inutil. Dacă am crește spiritul civic am avea mai mulți bani pentru drumuri. Avem de 61.79% ponderea drumurilor cu durată expirată!” Nicolae Popovici afirmă că două zile pe săptămână oamenii sunt folosiți ca gunoieri. „Această problemă este deosebit de periculoasă mai ales dacă sunt și deșeuri periculoase”, admite șeful Gărzii de Mediu de la Iași, Gheorghe Bacușcă.

Amenzile date de Garda de Mediu pentru persoanele fizice sunt cuprinse între 6.000 și 20.000 de lei. Pentru persoanele juridice se ajunge la 40.000 de lei. Inspectorii Gărzii de Mediu se transformă în detectivi. Caută prin gunoaiele aruncate facturi sau scrisori pentru a vedea cine a încălcat legea. Directorul executiv al Direcției de Drumuri Județene, Ciprian Ciocan a răbufnit: „Să tăiem răul de la rădăcină! Controale în civil, amenzi și mediatizate. Campanii de informare, altfel o să strângem ani și vieți gunoaiele aruncate de alții!”

Toți cei implicați în drama „Autostrada gunoaielor” spun că nu se mai poate așa, că trebuie aplicate sancțiuni și demarate campanii de informare și educare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult