Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lucian Mîndruță: Am strâns gunoaiele cu niște voluntari într-un sat. La birt, vine o femeie și îmi spune: „Păi să veniți și la noi pe uliță”

gunoaie

(Foto Guliver/Getty Images)

Împreună cu un grup de voluntari din comunitatea sa de cicliști și cu câțiva angajați de la o firmă de salubritate, aflați în timpul lor liber, jurnalistul Lucian Mîndruță a participat recent la strângerea gunoaielor de pe marginea drumurilor din câteva sate. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Mîndruță a povestit cum, la finalul acțiunii de curățenie, o femeie din sat l-a întrebat dacă nu poate merge, cu voluntarii, să strângă gunoiul și pe ulița unde locuia aceasta.

„Un sat mai încolo am trecut prin localitate și am strâns gunoaie. La întoarcere, m-am oprit la birtul satului să îmi iau ceva de băut. Și vine o doamnă la mine: «Ce faceți, maică, aici? » Nu era o femeie în vârstă, era la 30-40 de ani, perfect capabilă de muncă. «Ce faceți?». «Păi am strâns pe aici ». « A, păi să veniți și la noi pe ulița aia, în dreapta ». «Voluntariatul » ei era la nivel verbal. Îmi spunea unde mai e de strâns. Cu asta m-a ajutat femeia de acolo din sat. Altă femeie a zis că «sunt destui disponibilizați din aștia care acum sunt asistați social, în sat, de ce nu îi pun pe ei? » Vorbeau ei, între ei. «E, păi da' primarul nu poate să facă asta, pentru că nu îl mai votează oamenii»”.

Întrebat de Lucian Mîndruță de ce nu îi amendează pe oamenii care aruncă gunoaie, primarul din Lipia, unul dintre satele unde jurnalistul a participat la acțiunea de curățenie, i-a spus că, atunci când i-a amendat, Curtea de Conturi i-a imputat lui amenzile neîncasate. 

„Am discutat cu primarul din Lipia si l-am întrebat, domne, oamenii aruncă gunoi, de ce nu le dați amendă? Păi le-am dat amendă anul trecut. Și? Păi și a venit Curtea de Conturi și mi-a reproșat că nu am colectat amenzile. Și acum cum să le colectez, că oamenii fie sunt săraci, fie nu vor să plătească amenzile. Și atunci Curtea de Conturi, zice primarul, mi-a imputat mie banii. Ca să înțelegi cât de strâmb funcționează statul român. Cât de stupid e în propriile legi, care se luptă unele cu altele. Ce credeți că a făcut primarul anul acesta? Nu a mai dat amenzi”, a povestit Lucian Mîndruță.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14:05.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bai primare citeste cu ate4ntie OG 2 din 2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Il chemi la tribunal daca nu ai pe ce sa-i pui poprire si ii transforma amendaq in zile munca, maxim 300 ore. Ia si invata legea, cred ca ai si juristi la primarie? Dai afara daca nu sun t buni de ceva.
    • Like 0
  • - prea multa vorba pentr-o idee - Mandrutza nu-i dragutz de loc - de unde stiti voi ca-i adevarata povestea cu muierea tanara si ulita gunoita ??? - treaba asta-i singura vorba cu valoare-n text, si-i veche, de cand veneau strainii sa ne-ajute cu cate-ceva, iar ajutatii stateau si gura cascau - asa s-au rarit grav ajutoarele strainilor pentru mandrul popor roman - in schimb, s-au inmultit investitiile strainilor, spre-un unic beneficiar, strainii - asta se numeste de mult ,,capitalism salbatic'' adica exploatarea omului de catre om, adica motivul principal al fabricarii comunismului, la randul lui inexistent permanent, dar condamnat de toti neterminatii din timpurile acelea si de azi, facut unicul si vesnicul tap ispasitor al tuturor relelor de-atunci si de-acum, HA!!! - trebuie sa existe intotdeauna un vinovat, altcumva nu se pot inchide muntii de dosare intocmite ca raspuns la rautatile populare si culte practicate de om de la Adam(sau prima maimutza) incoace, de parca creatia Lui Christos sau evolutia lui Darwin pentru asta a fost inventata si pusa la punct, HA!!! .......................
    • Like 0
  • Sunt unii care nu invata nimic din istorie. Asa este dl Mandruta. Domnia Sa nu stia cat s-au chinuit "bietii" comunisti sa-i invete pe oameni sa tina curatenie in sate si orase, pe munte si la Mare trimitandu-i pe oameni la munca voluntara si cat ii mai injurau oamenii pe comunisti pentru acest lucru ?
    La populatia din Romania (romani si alte etnii) nu tine vrajeala cu munca patriotica. Cei ce ne conduc ar trebui sa inceapa cu educatia in scoli generale, profesionale, licee si facultati, la locurile de munca.
    De exemplu, o multime de soferi ai STB arunca pe geam mucuri de tigari, punga din care au mancat un covrig, etc. Ce sa mai zic de taximetristi. Si dl Mandruta, prin notorietatea dansului, vrea sa facem voluntariat si sa-i slugarim pe nesimtiti.
    Cine ne conduce, din umbra, probabil vrea sa transforme tara intr-o lada de gunoaie si in care sa traiasca romanii. In gunoaiele care ne inconjoara traiesc si ei, cei ce ne conduc.
    Va dati seama de calitatea celor care ne conduc, atat cei de la lumina zilei cat si cei din umbra ? Oare aceste gunoaie nu le simt mirosul, nu-i deranjeaza olfactiv, nu le zgarie privirea, nu au simtul frumosului ?
    Eu cred ca Dumnezeu ii vede si-i va pedepsi intr-un fel sau altul.
    • Like 2
    • @ Cristescu P. Radu
      Nu cred că dl Mândruță vrea „trimită oamenii la muncă voluntară”.
      Și, cu siguranță, nu asta e ideea, să meargă orășenii și curețe ulițele la sate, pădurile și albiile râurilor, iar sătenii să meargă la oraș să curețe bulevardele de coji de semințe, mucuri de țigări și felurite ambalaje.
      Cred că ideea ar fi ca fiecare să își (re)găsească bunul simț și să nu mai arunce gunoaiele la întâmplare și, tot din bun simț, să curețe fiecare acolo unde își duce zilele.
      Mărturisesc că mi se pare neverosimil ca un localnic (o localnică) să-i spună unui astfel de voluntar să vină să curețe și pe strada lui/ei, în loc să pună mâna să strângă el (ea)!
      • Like 3
    • @ Maria-Elena
      Sunt de acord cu dvs. Am fost cam sarcastic cu dl Mandruta, un dragutz de altfel.
      Dar nu munca voluntara sau patriotica este o rezolvare la problema gunoaielor. Sau munca voluntara la sadit pomi. Inii ii taie si-i fura si fraierii sadesc in locul lor, cu munca patriotica. Unii jefuiesc patriotic si altii muncesc patriotic. La fel nici pomenile si actele de binefacere nu rezolva problemele.
      De exemplu, de unde stie dl Becali ca cel caruia ii face pomana este cel mai indrituit. Poate altii o duc si mai rau. Are dansul o evidenta pe intreaga tara cine-i mai oropsit si necajit ca de la acela sa se inceapa pomana ? Nu exista nicio statistica sau evidenta in acest sens sau n-am auzit sau citit eu. Multe alte domenii nu sunt gestionate corect. Regimul implementat noua in 1989 de dl Gorbaciov nici nu este conceput pentru asa ceva. Daca era, nu exista dezordinea civica prezenta. Parerea mea, care poate fi gresita. Scuze daca este asa.
      • Like 0
    • @ Cristescu P. Radu
      Delia MC Delia MC check icon
      Vrăjeala cu munca voluntară poate nu ține deși ar trebui (când mergem pe afară ne place mult că-i curat dar habar nu avem cât de mult se practică exact acest fel de autogospodarire). Dar nici rușinea n-are vreun cuvânt de spus? Cum poți tu, femeie bună de muncă, să ceri cuiva să-ți facă curat pe uliță? Nu i-a crăpat obrazul de rușine? Că singura funcție a acestei inițiative ar fi fost să le bată obrazul. A, i se spune campanie de conștientizare...Dar când acesta e gros ca șoriciul nu funcționează...
      Civilizația se face și se menține cu biciul iar Dumnezeu are, cred, lucruri mai bune de făcut....
      • Like 2
    • @ Cristescu P. Radu
      Delia MC Delia MC check icon
      De acord, și o completare: munca patriotică în trecut era o porcărie dar avea un substrat: colectivizarea la sate. Dacă omului i-ai luat pământul, ce să mai aștepți?
      Curățenia merge numai cu obligație sau bani (și atunci trebuie să-i ai) plus pedeapsă pentru cine face mizerie. Consecvent, zeci de ani în șir până intră în sânge.
      Da, pe nesimțit nu trebuie să-l ajuți. Poate îi arăți, dacă a uitat, cum se ține mătura în mână. Apoi lăsat să stea în cocină dacă așa vrea, în contrast cu locurile curate. Așa se vede de la distanță unde sunt nesimțiți și puturoși.
      Celor care ne conduc nu le pasă. Au dat contractele de salubritate pe pcr iar aceia nu se efortează că nu-s amenințați. E pilăraie și indolență în formă pură. Nu au intenții malefice că n-au atâta creier, vor doar să se căpătuiască.
      • Like 0
    • @ Cristescu P. Radu
      Si matale trebuie sa inveti legislatie, vezi OG 2/2001 regimul juridic al contraventiilor.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      La ce munci patriotice ai participat stimata Domnisoara/Doamna? Daca sunteti din Bucuresti, rondul de la intersectia dna Ghica/Colentina si in parcul Plumbuita, au muncit "patriotic" TESA de la Fca de paine Dambovita.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult