Foto: Profimedia
„Competența și încrederea sunt împreună o armată de neînvins." George Herbert
Castellas – Piramidele umane
În orașul spaniol Tarragona din Catalonia se organizează la fiecare doi ani celebra competiţie a piramidelor umane, echipele participante încercând să înalţe piramide de până la zece niveluri pentru a câştiga titlul pentru cel mai bun „castell".
"Castells" este un obicei cu o îndelungată tradiţie, ce a fost inclus de către UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
Așa cum se poate observa în fotografie, activitatea de a construi o piramidă umană este una periculoasă, mai ales pentru cei care trebuie să stea în partea superioară.
Cu toate că la antrenamente aceste piramide umane se prăbușesc, participanţii sunt rareori răniţi. Media spaniolă relatează că în cei 200 de ani de istorie a acestui obicei, au fost înregistrate doar cinci decese.
Imaginează-ți că ești invitat să faci parte din echipă și să fii unul din cei care trebuie să stea în partea superioară a piramidei. Ai avea curajul să participi? Ai risca?
Ce te oprește sau ce te face să spui „da”?
Reflectând la această ultimă întrebare, răspunsul meu este: încrederea - încrederea în competența mea și în competența echipei mele.
Încredere, risc, responsabilitate
În SPoR – Psihologia Socială a Riscului, riscul este definit ca fiind încrederea de a acționa în condiții imprevizibile cu credința că vei avea un rezultat pozitiv.
Toate deciziile legate de risc sunt fundamentate pe un anume nivel de încredere. Siguranța în muncă în organizații se bazează pe încredere, comunicare clară și responsabilitate comună.
În 1995, un grup de profesori de la Notre Dame & Purdue - Mayer, Davis și Schoorman - a publicat un studiu despre încrederea în organizații. Ei au combinat cercetările din psihologie, studii sociale și management pentru a crea un model universal al modului în care funcționează încrederea.
Modelul dezvoltat spune că în general, încrederea în colegii noștri de echipă este compusă din:
1) Bunăvoință - sau cu alte cuvinte siguranță psihologică
2) Competență - știu că persoana poate face ceea ce spune că poate face.
3) Integritate - face ceea ce spune că va face.
Acești factori, combinați cu înclinația naturală a unui anumit individ de a avea încredere în oameni, determină cât de mult risc își va asuma acesta cu privire la altcineva.
Ulterior, cercetarea psihologică a inclus și un al patrulea factor: - 4) Consecvență/ Predictibilitate
Atunci când o persoană arăta bunăvoință, competență și integritate în mod consecvent, încrederea devine și mai puternică.
Încrederea influențează nivelul de asumare al responsabilității. În echipele în care oamenii au încredere unii în ceilalți, responsabilitatea nu se limitează la propria activitate, nu există „eu’’ sunt responsabil de aici până aici și „tu’’ ești responsabil de acolo până dincolo, există „noi toți’’ suntem responsabili pentru tot. În situația nedorită a unui accident, asta face ca managerii de la conducerea organizației să iasă în fața oamenilor și să își asume fără echivoc responsabilitatea pentru cele întâmplate.
Încrederea stă și la baza asumării răspunderii pentru ceea ce facem. În general, oamenii ezită să își asume răspunderea pentru situațiile în care nu se simt în control.
Leadership, construirea încrederii
Sunt multe cercetări care arată că între încredere și nivelul de siguranță în muncă - fizică, psihologică și psiho-socială - există o relație pozitivă.
În studiul: Încredere și neîncredere în conducerea siguranței: calități semnificative, 2023, Natalie Abiodun a întrebat angajații care lucrau pe șantier în sectorul de petrol și gaze despre construirea încrederii.
Potrivit acestui studiu, sunt opt calități de care liderii au nevoie pentru a construi încredere; acestea sunt clasificate mai jos de la cel mai important la cel mai puțin important:
1. Să aibă grijă de membrii echipei lor.
2. Deschidere pentru a asculta opiniile membrilor echipei lor.
3. Preocuparea pentru circumstanțele individuale ale fiecărui angajat.
4. Onestitate în ceea ce privește siguranța.
5. Consecvență în abordarea situațiilor dificile.
6. Competența relevantă pentru rolul lor.
7. Valori morale bune.
8. Expertiză privind politicile/procedurile de siguranță
Se observă că pe primul loc se află grija pentru colegii de echipă, iar pe ultimul expertiza privind procedurile de siguranță.
Studiul mai arată și că primele patru calități pentru dezvoltarea încrederii au fost aceleași cu cele menționate în lista referitoare la neîncredere.
Aplicabilitate practică
La ce ne ajută aceste rezultate?
În primul rând să înțelegem mai bine factorii care stau la baza construirii încrederii în echipă.
În al doilea rând ne oferă un instrument de implicare a echipei în discuțiile de îmbunătățire a siguranței în muncă. Fiecare dintre aceste calități sunt bune puncte de plecare în conversațiile din cadrul ședințelor de siguranță în muncă.
Abordează subiectul la prima instruire sau în primul toolbox talk! O să fii încântat de rezultate.
Spor la conversație și la construit încredere!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.