Te uiți la ceva, dar nu reușești să-l vezi. Cum se petrece fenomenul orbirii neatenționale

Imagine din timpul unui experiment celebru efectuat de cercetătorii Daniel J. Simmons și Cristopher Chabris

Soția te roagă să scoți pachetul de unt din frigider, și deși se află chiar în fața ta, nu reușești să îl vezi. Te-ai uitat aseară la știri, dar nu ții minte informațiile despre vreme pentru ca tu urmareai cum era îmbrăcată prezentatoarea. Ai lovit mașina în intersecție și poți să juri că deși te-ai uitat în direcția mașinii care venea spre tine, nu ai văzut-o.

Aproape sigur ți s-a întâmplat și ție sau ai văzut asta în jurul tău.

Oare de ce oamenii nu văd lucrurile care se află chiar în fața lor? Este vorba despre defecte de vedere de neglijență sau de incompetența?

Poate nici una nici altă, sau toate la un loc și încă ceva.

Eșecul de a observa obiecte sau evenimente neașteptate atunci când atenția ta este concentrată în altă parte, este cunoscut sub numele ‘’inattentional blindness’’ și este tradus în limba română prin ‘’orbire neatențională’’.

Cercetarea orbirii neatenționale

Termenul "orbire neatențională" a fost inventat de către Arien Mack și Irvin Rock pentru a descrie rezultatele studiilor lor asupra percepției vizuale a obiectelor cu apariție neașteptată. Studiile făcute de aceștia la începutul anilor 1990 sunt prezentate în cartea lor din 1998 intitulată "Innatentional Blindness" (Mack & Rock, 1998).

În 1999, cercetătorii Daniel Simons & Cristopher Chabris de la Universitatea Harvard au efectuat unul dintre cele mai mediatizate experimente privind orbire neatențională - "testul gorilei invizibile".

Pentru studiu, participanții au fost rugați să urmărească un videoclip și să numere pasele de baschet ale jucătorilor îmbrăcăți în alb, ignorându-le pe cele ale jucătorilor îmbrăcați în negru. Distrași de această sarcină simplă, aproximativ 50% dintre participanți nu au observat o persoană în costum de gorilă care a trecut direct prin scena video și chiar și-a lovit pieptul înainte de a pleca. 

Mai multe informații aici http://www.dansimons.com/videos.html și aici https://www.youtube.com/watch?v=_bnnmWYI0lM.

De ce s-a întâmplat asta?

Cu fiecare privire, experimentăm o lume vizuală foarte bogată în detalii. Cercetările arată că percepem și ne amintim doar acele obiecte și detalii pe care ne concentrăm atenția.

Pentru a trăi în această lume complexă, trebuie să fim selectivi cu privire la multe lucruri, pentru că pur și simplu nu putem absorbi tot ce ne inconjoară. Pentru asta facem observații și învățăm să luăm decizii care sunt satisfăcătoare, nu perfecte.

Pentru supraviețuire și adaptare, cea mai mare parte a deciziilor pe care Mintea noastra le ia se bazeaza pe euristici. Euristicile sunt scurtături mentale, simplificări ale realității, principii practice general valabile, judecați simpliste si automatisme care ajută Mintea umană să ia decizii foarte rapid.

Potrivit Dr. Simons, orbirea neatențională se explică prin faptul că oamenii au capacitate limitată de a acorda atenție, fapt ce ne face să nu putem absorbi totul dintr-o dată.

În general, această limitare este un lucru bun, deoarece ne permite să ne concentrăm pe ceea ce ne pasă și să ignorăm distragerile.

Eșecul de a observa anumite detalii este întâlnit chiar și în cadrul proceselor foarte bine organizate, cum este cel al unei producții cinematografice.

Astfel, în Game of Thrones o ceașcă de cafea Starbucks poate fi văzută pe o masă din Sala Mare din Winterfell, iar în filmul „Glory” un soldat poartă un ceas digital la mână în timpul Războiului Civil american din secolul 19.

Daniel Kahneman (1973), laureat al premiului Nobel pentru Stiinţe Economice, descrie atenţia că o resursă limitată, ce se alocă cu efort energetic, pe baza unei motivaţii susţinute de intenţie.

El spune ca una dintre dovezi este atunci când pasagerul dintr-un autovehicul tace brusc în momentul în care șoferul este angajat în depășirea unui camion pe un drum îngust. (Kahneman 2011).

Deoarece capacitățile noastre cognitive – atenția, memoria de lucru și capacitatea de procesare sunt în mod natural limitate, creșterea numărului de sarcini reduce calitatea execuției pentru toate sarcinile in derulare. Toate acestea fac parte din starea naturală de failibilitate a oamenilor.

Pentru a ne concentra pe ceea ce este cel mai relevant la un moment dat, mintea noastră "umple spațiile libere" cu scheme pre-existente și ne permite astfel să avem experiențe complete.

Cercetările arată că adulții cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), o afecțiune caracterizată prin dificultăți de menținere a atenției, sunt de fapt mai puțin susceptibili de a fi afectați de orbirea neatențională.

Acest lucru se poate întâmpla deoarece persoanele cu ADHD au un stil cognitiv diferit, care le oferă un avantaj atunci când vine vorba de observarea stimulilor noi sau dinamici în mediul lor vizual.

Dacă orbirea neatențională implică eșecul de a percepe ceva, deoarece atenția ta este concentrată pe altceva, cum ar fi o sarcină, un obiect sau o persoană, există și un fenomen similar numit orbirea la schimbare care apare atunci când oamenii nu reușesc să vadă o schimbare într-o scenă vizuală.

Următorul experiment a arătat că distragerea atenției vizuale poate provoca orbire la schimbare.

Un funcționar aflat în spatele ghișeului i-a înmânat unui client un formular de ridicarea unui colet și apoi s-a aplecat în spatele ghișeului pentru a căuta coletul. Din spatele ghișeului apare însă o altă persoană, diferită de prima, care îi înmânează clientului coletul așteptat. A doua persoană din experiment nu arăta că prima și chiar purta un tricou de culoare diferită. Surprinzător, 75 la sută dintre subiecți nici măcar nu au observat schimbarea.

Este interesant că un fenomen similar întâlnim și în domeniul auditiv. Atunci când te concentrezi asupra unui semnal sonor specific, este posibil să devii surd la alte sunete.

Doi cercetători englezi, Polly Dalton și Nick Fraenkel au identificat o astfel de surditate la majoritatea adulților pe care i-au testat. În timp ce ascultau intens o voce feminină pe timp de un minut, ei nu a auzit o voce masculină, care a durat 19 secunde chiar în mijlocul perioadei de test și a fost auzită clar de cei care nu ascultau intens vocea feminină.

Anecdotic vorbind, putem spune că bărbații cărora li s-a spus de către partenerii de viață că au un auz selectiv când este vorba de dus gunoiul, de făcut curat în casă sau de mers la piață, sunt salvați: rezultatele acestui test confirmă că nu o fac intenționat.

În concluzie, chiar dacă îi transmiți cuiva un mesaj foarte clar, dacă mintea sa este în altă parte și memoria de lucru este complet încărcată, acest mesaj poate să fie filtrat atât de puternic, încât pentru persoană respectivă mesajul să pară că nici nu a existat.

De ce contează toate acestea?

Utilitate

Cunoașterea fenomenului și a impactului orbirii neatenționale ne ajută să conștientizam limitările umane și modul în care acestea pot afecta oamenii în diferite situații.

În viața de zi cu zi, orbirea neatențională poate avea efecte grave și uneori tragice.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în anul 2023, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.535.

Multe coliziuni implică mașini care lovesc pietoni sau taie calea unei motociclete, trotinete electrice sau biciclete care se apropie, fără ca șoferul să le observe.

În declarațiile date după accident, șoferii spun ceva de genul: "Nu am văzut-o. A apărut de nicăieri și a intrat în mine" iar cel care conduce trotineta electrică/ bicicleta/ motocicleta: "Am văzut că șoferul s-a uitat la mine, dar nu s-a oprit."

Cu cât oamenii se concentrează mai mult pe aspectele așteptate în raza lor vizuală cu atât este mai puțin probabil să detecteze obiectele ce apar neașteptat. Studii recente arată că vorbitul la telefon, scrierea de mesaje sau urmărirea social media în timp ce conduci mașina crește dramatic probabilitatea de a detecta un obiect neașteptat.

Aterizarea unui avion plin cu pasageri este o sarcina cognitivă foarte solicitantă pentru pilot. Numărul mare de variabile la care trebuie să fie atent pilotul în timpul unei aterizări - viteza, altitudinea, puterea motorului, deriva etc, produce o încărcătură mentală imensă.

În această situație complexă, chiar dacă pilotul aruncă o privire pe pistă, câteodată nu reușeste să vadă avionul aflat în fața ochilor săi. Statisticile simulatoarelor de zbor indică faptul că aproximativ 30% dintre piloții stagiari și 25% dintre cei experimentați, remarcă blocarea pistei prea târziu.

Indiferent de domeniul de activitate, informațiile pe care un vizitator sau un nou angajat le primește în timpul relativ scurt alocat pentru instruirea safety sunt atât de numeroase încât te copleșesc.

Înțelegerea fenomenului orbirii neatențională este foarte utilă atât pentru pentru trainerii care fac designul programelor de inducție safety cât și pentru managerii care conduc ședințele periodice de siguranță în muncă.

Cum atenția nu este un proces automat, ci unul care trebuie activat, pentru a învața este nevoie că participanții la curs să își activeze atenția adecvată. Odată activată, este de datoria trainerului care conduce ședința să o mențină trează.

Bineințeles că selectarea celor mai relevante informații si prezentarea lor într-o maniera practică și atractivă, ușor de înțeles, afectează implicarea și rezultatele învățarii.

Cum putem reduce orbirea neatențională

Ce putem face în privința orbirii neatenționale?

Cercetările efectuate până acum arată că orbirea neatențională nu are legătură cu coeficientul de inteligență sau cu personalitatea și nici nu poate fi prezisă.

La prima vedere, evitarea orbirii neatenționale poate fi realizată dacă devenim ascultători mai eficienți. În realitate, este mai complicat decât atât, pentru că Mintea umană funcționează într-un mod care în cea mai mare parte a timpului nu este în controlul nostru rațional direct.

Mai multe despre cum funcționează mintea umană aici: https://www.corporatedynamics.ro/de-ce-gândim-rar-și-câteodată-prost/

Deoarece orbirea neatențională apare atunci când mintea este ocupată cu o altă sarcină solicitantă, instruirea oamenilor pentru a-și îmbunătăți abilitățile atenționale în general nu le va îmbunătăți și capacitatea de a detecta evenimente neașteptate.

Simons spune: "Nu există nicio dovadă că îți poți schimbă dramatic capacitatea de atenție de bază, la fel cum nu te-ai putea antrena să vezi lumina ultravioletă. Ai putea deveni puțin mai bun? Poate, dar dacă puteți, beneficiile vor fi foarte mici."

Dacă nu este posibil să prevenim complet orbirea neatențională, putem însă limita factorii care o pot agrava.

La volan măsurile pot include:

• reducerea diverselor distrageri în timp ce conduci: semnalele sonore care anunță primirea unui mesaj, butonarea telefonului, schimbare postului de radio, consumul de alimente la volan etc
• odihnă suficientă
• reducerea folosirii medicamentelor sau a substanțelor care scad atenția
• nu presupune că ceilalți participanți la trafic gândesc ca tine și te observă atunci când se uită spre tine.

În ceea ce privește pregătirea piloților, abordarea folosită este adăugarea în lista de verificare a instrucțiunii "verifică dacă pistă liberă și apoi confirmă". Acest lucru produce rezultate mai bune decât transmiterea către un tânăr pilot, a mesajului "fii atent la orice lucru neașteptat".

Folosirea listelor de verificare în industriile în care pregătirea și verificarea periodică nu se întâmplă la standardele industriei aviatice este utilă însă atrage cu sine și riscul de a transforma completarea lor intr-un scop in sine.

Folosirea pe termen lung a check list-urilor duce la un ritual de bifare ‘’pe repede – înainte’’ a elementelor din listă, fără a mai acorda atenția cuvenită factorilor de risc listați.

Stresul și presiunea managerială la care unii lucrători sunt supuși din partea superiorilor sau a clienților sunt factori care favorizează apariția fenomenleor de Orbire neatențională și orbirea la shimbare.

La nivel organizațional, îmbunătățirea climatului de lucru și creșterea încrederii în organizație, folosirea pauzelor de odihnă și refacere poate contribui la reducerea situațiilor de orbire neatențională și la creșterea siguranței în muncă.

Pentru a descoperi abordări eficiente ale riscului la locul de munca intră pe www.corporatedynamics.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp