Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Indexarea 2024, o aventură financiară

lei - bani

 Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

Păstrarea puterii de cumpărare și creșterea ei în acord cu rezultatele din economia reală sunt firești. Însă indexarea pe considerente electorale echivalează deja cu o aventură financiară în anul 2024. Desigur, necesități ar fi multe dar posibilitățile sunt limitate de avansul PIB și de ponderea foarte scăzută a încasărilor bugetare în România, undeva la două treimi din media europeană.

Hai să recapitulăm situația pe baza datelor disponibile cu o lună înainte de finalul anului, când se iau deciziile pentru bugetul anului viitor. Iar asta în contextul în care am ratat cu mult ținta de ajustare a deficitului public iar datoria statului a trecut din nou pragul de 50% din PIB. Prag peste care legea zice că ar trebui înghețate salariile bugetarilor și prezentat un program de austeritate.

Așadar, în septembrie 2023, salariul real (puterea de cumpărare a veniturilor angajaților) era la cea mai înaltă cotă pe anul în curs, adică +5,4% față de aceeași lună a anului anterior. Iar asta plecând de la -0,1% în ianuarie și –0,6% în februarie. Media la 9 luni fiind deja +3,2%, PESTE valoarea prognozată recent de CNSP.

Explicația e simplă, la creștere nominală de 14,7%, până la aproape 4.600 lei (circa 925 euro sau 1.600 euro în echivalent la prețurile medii din UE), inflația a fost de 8,83%. Convine sau nu unora, adevărul este că am ajuns deja să trăim peste posibilitățile date de ceea ce producem. Mai ales că industria a coborât cu valoarea adăugată brută până la cota -5,1% (în linie cu productivitatea muncii), mult sub prognoza ajustată recent de la -0,3% la -3,1%.

În aceste condiții, ar fi mai importantă conservarea avansului deja luat în materie de putere de cumpărare și o creștere temperată în termeni reali. Pentru indexare, referința ar trebui să fie valoarea medie a inflației prognozate pentru anul viitor, de 6%, și nu valori din trecut ale creșterii prețurilor. Care, după cum se vede la INS, au fost deja absorbite de creșterea salariilor și pensiilor.

Estimarea curentă este că anul viitor veniturile salariale vor crește în medie cu 9,1% brut, respectiv 9,3% net. De unde o majorare a puterii de cumpărare de 3,1%, similară cu cea din anul curent (3,2% pe datele la zi sau 3% în prognoza oficială). Până aici, toate ar fi bune și frumoase dar avem alegeri și, ca de obicei, se agită promisiuni fără nicio bază reală.

Ca să fie clar pentru toți cei implicați, bugetul de asigurări sociale se susține din taxarea salariilor. Mai pe înțeles, pensiile se dau din salarii, ce nu ajunge și se ia de la bugetul de stat înseamnă deficit public. Or, nu poți să majorezi cu 13,8% pensiile din salarii majorate cu 9,1% ( asta înseamnă un procentaj cu 50% mai mare !) pentru că e aberant.

Mai ales când trebuie să reduci deficitul și nu să-l crești iar datoria publică amenință tot mai clar să treacă ferm de 50% din PIB, la dobânzi de circa 7% pentru noi împrumuturi. Reamintim că legea prevede că bugetul de asigurări sociale trebuie să fie echilibrat. Sensul original era că banii colectați trebuie să acopere plățile de la pilonul I (apropo, la anul cota aferentă se va reduce de la 21,25% la 20,25% pentru marea majoritate a salariaților, pentru a acomoda prevederile legale tergiversate de vreo opt ani referitoare la pilonul II). Interpretarea că banii trebuie căutați și pot veni „din piatră seacă” ține de specificul politicienilor locali, nu de logica economică elementară.

Nu are nimeni nimic cu noi și nici prevederea cu maxim 9,4% din PIB pentru pensii, eliminată pe post de succes în îndatorarea mai rapidă nu era ciudată. Poate ar fi mult mai clar să stabilim ca limita să fie o treime din veniturile statului. Când o să colectăm 30%, să dăm 10%, la 36%, cam pe unde se află țările din regiunea noastră, să dăm 12% iar la 42% medie europeană o să putem da 14%. Dar, câtă vreme nu colectăm, nu avem ce da. Decât datorii pentru generațiile viitoare. Care să achite, cu dobândă, cu tot pensiile date în trecut și de mult consumate.

Așadar, dacă vrem să facem un pic de ordine în finanțele publice și să nu intrăm pe traiectoria Greciei, lucrurile sunt simple: salariile reale nu pot crește peste avansul PIB iar pensiile nu pot fi indexate peste avansul salariilor. Revenind la zi, datele oficiale pentru luna octombrie 2023 arată că pensia reală a crescut deja cu 4,6% (+13% creștere nominală față de 8,1% inflație anuală).

În aceste condiții, dincolo de fanteziile riscante prevăzute pentru toamna anului viitor, cu recalculări miraculoase care să aducă unora zeci de procente în plus, care ar fi logica majorării în termeni reali a pensiilor cu 7,4% (procentajul de 13,8% nominal, scos din pălărie in memoriam ca fiind inflația medie anuală din urmă cu doi ani, ajustat cu 6% inflația pe 2024) ?

Pensii achitate pe baza taxării unor salarii majorate, tot în termeni reali și tot pe date oficiale utilizate la întocmirea bugetului public, doar cu 3,1%. Păi cum să nu ne tragă de mânecă agențiile de rating (rating aflat oricum la limita inferioară stabilită pentru investiții) și UE, care ne acordă bani în condiții avantajoase pentru dezvoltare, nu pentru consum.

În fine, dar nu în ultimul rând, după ce deja estimarea de inflație a trebuit să fie reașezată în sus după pachetul discutabil de măsuri fiscale, să luăm aminte la cursul de schimb, care ar urma să se deprecieze cu doar 1% (de la 4,95 lei la 5 lei pentru un euro) în 2024. Adică de ce ar crește pensiile cu peste șase procente în euro ? Atenție, bancnotele în lei sunt de plastic, nu de gumilastic.

Articolul nu reprezintă opinia oficială a BNR.

Articol publicat anterior în Piața Financiară

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Indexarea pensiilor cu nivelul inflației din anul precedent, la fiecare dată de 01 ianuarie, de acum înainte, este deja lege. Doar două aspecte: 1 - nu ar fi prima lege promulgată care nu se aplică. 2 - presupunând prin absurd că inflația ar avea o valoare negativă, ca în anii 2015 și 2016, ar însemna să scadă cu același procent și pensiile?
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Se pare că politicienii încă nu înțeleg cât de aberant este creșterea salariilor din sistemul bugetar și al pensiilor de stat cu rata inflației mai ales atunci când aceasta este ridicată. Evident că sunt indicatori mai buni de luat ca referință, după cum este menționat în articol dar se pare că nu e convenabil să se țină cont de asta.
    • Like 0
    • @ Mihai
      Păi de ce este aberant devreme ce și în sectorul privat se renegociază salariile anual ținând cont de inflație? Doar pensionarii să suporte curbele de sacrificiu? Sa nu uităm că sectorul privat este principalul vinovat de creșterea inflației. Deși au trecut 2 ani de la invazia Ucrainei și explozia prețurilor la combustibil și energie extrem de puțini privați au investit în economisirea acestor componente care au un rol principal în stabilirea prețurilor. Toți au preferat să arunce nonșalant costurile crescute în prețuri mărite. De asemenea văd că în articol nu se suflă o vorbă despre nivelurile obscene ale pensiilor speciale care se indexează automat nu numai cu inflația dar și cu dinamica creșterii salariilor pe ramură deosebit de vioaie cu resurse integral de la bugetul de stat nu de la cel de pensii fapt care a dus la o valoare de 1 % din PIB doar cu acest tip de pensii. Ei s-au pus la adăpost de inflație.
      • Like 1
    • @ Rusu Liviu
      Mihai check icon
      Se vede ca nu aveti experienta in sectorul privat si probabil ca nici la economie nu va pricepeti prea mult. Cum adica sa se renegocieze salariile tinand cont de inflatie? Salariile in multe firme nici nu se negociaza ci se semneaza un act aditional cu modificarea salariului pe baza evaluarii performantelor din anul precedent. Nici vorba de inflatie ci tine mai mult de situatia pietei muncii si a finantelor firmei respective. Iar despre negocierei nici nu poate fi vorba ci mai degraba asta ti se ofera si esti liber sa pleci daca nu iti convine. Cu eventuala crestere de salarii, creste si bugetul de pensii iar de acolo ar trebui sa rezulte si cresterea acestora. Ideea fiind ca inflatia nu are loc in aceasta ecuatie.
      Apoi faptul ca mediul privat este responsabil de cresterea inflatiei este de-a dreptul ridicol ca doar nu mediul privat a inundat piata crescand masa monetara si a tinut rata dobanzii de referinta jos.
      In ceea ce priveste formula de indexare a componentei necontributive din cadrul pensiei speciale aveti dreptate si aceasta trebuie schimbata dar se pare ca acest lucru nu este dorit la nivelul clasei politici cu mici exceptii.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Aș zice că am ceva experiență devreme ce am 30 de ani vechime din care mai mult de jumătate în sectorul privat și de profesie sunt economist acum să le luăm pe rând dacă in sectorul privat nu au loc măriri de salarii când prețurile cresc dragul meu evident că salariatul pleacă în altă parte pentru ca nivelul lui de trai se deteriorează la aceeași muncă prestată care n-are legătură cu nivelul lui de performanță aia se are în vedere intr-o piața neinflationista. Pur și simplu salariatul vede ca el muncește la fel dar salariul real I se micșorează. De aia la o creștere de prețuri au loc și măriri de salariu altfel salariații pleacă și de regulă cei mai buni. În
      Februarie 2022 nu a avut loc o creștere a masei monetare în circulație ( inflația are mai multe cauze nu numai tipărirea de bani) ci pur și simplu a fost o triplare a prețurilor la energie și combustibil fapt care a aruncat în aer toate prețurile. Ce reproseź sectorului privat e că deși s-au scurs 2 ani de atunci nu a avut loc nici o investiție serioasă în resurse alternative sau economisire a energiei si combustibilului și totul se aruncă în prețuri pentru că nu necesită efort suplimentar și nu-i așa e mult mai ușor dar antreprenorii se miră apoi că vânzări scad ( e un fenomen cunoscut ca orice mărire de preț e urmată de o scădere corespunzătoare a vânzărilor dar nu numai nominal ci și structural pentru că la unele produse/ servicii putem renunța mai ușor iar la altele mai greu. Acum referitor la bugetul de pensii există o oarecare creștere a acestuia că urmare a maririlor de salarii deci și a contribuțiilor dar din păcate pensiile în plată sunt sume fixe și de obicei se indexează după un an deci pensionarii de rând au simțit din plin creșterea prețurilor fără nici o majorare până în 2023 și aia anemică. Sa nu uităm că prețurile la utilități s-au triplat și la alimente s-au dublat. E adevărat că dacă adăugăm bunurile și serviciile de lux au diminuat inflația la cca 33 % pe total dar astea nu sunt prea interesante pentru un pensionar de rând. Revenind la salariatul din privat ce atitudine credeți că va avea când firma la care lucrează dublează prețurile dar salariul lui rămâne pe loc ? Pensionarul însă așteaptă mila indexarii de la guvern.
      • Like 1
    • @ Rusu Liviu
      Mihai check icon
      Inflația de la începutul lui 2022 a avut cauzele in pandemie când bancile centrale inclusiv BNR au scăzut dobânda de referință și au început să cumpere obligațiuni din piață, adică au realizat o relaxare cantitativă. Creșterea prețurilor la energie a fost doar cireașa de pe tort, inflația fiind în creștere deja din 2021.
      Salariile la firme cresc în funcție de piața muncii dacă aceasta o cere și dacă firma își permite. Dacă o firmă dublează prețul produselor acest fapt nu implică automat și dublarea salariilor. Posibil ca unii angajați să plece pe un salariu mai mare și atunci va crește și bugetul de pensii proporțional. Pentru că acesta este de fapt indicatorul pe care ar trebui să se bazeze creșterea sustenabila a pensiilor bazate pe contributivitate. Ceilalți indicatori cum ar fi creșterea economică, inflația nu au o influență directă. În mod normal pensiile ar trebui să crească anual proporțional cu creșterea încasărilor din anul precedent. În criza din 2008 o importantă componentă inflaționistă a fost creșterea accizelor la tutun și alcool. În această situație se vede cât de aberant e să se crească automat salariile și pensiile cu rata inflației.
      • Like 0
    • @ Mihai
      Cu unele precizări sunt de acord cu altele nu. De exemplu inflația din 2022 nu a avut legătură cu pandemia care s-a încheiat în 2021 ci exclusiv cu creșterea abruptă a prețurilor la energie și combustibil determinată de războiul din Ucraina. La noi BNR nu a cumpărat titluri de stat ca în alte țări, titlurile de stat au fost vândute pe piața monetara la banci private și pe piața valutară, Londra respectiv New York. Referitor la salariile din piață acestea se negociază în raport de cerere oferta intr-o piața neinflationistă pentru că dacă salariul real al angajaților se diminuează cu 50 % din cauza creșterii prețurilor evident că vor urma o serie de revendicări din partea acestora iar în firmele unde nu se indexează vor urma plecări pe capete și în special a salariaților buni care logic găsesc mai repede alte oportunități fapt ce va greva productivitatea respectivei firme în ansamblu și eventual rămânerea ei în piață. Din păcate la multi antreprenori români e mai importanta rata și CASCO la BMW-ul de pe firmă decât păstrarea salariaților cheie chiar dacă și plățile alea cresc în inflație. Evident că în România creșterea economică are un impact asupra creșterii pensiilor pentru că o parte importanta vine de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale nu e suficient pentru plata pensiilor deoarece peste 4 milioane de salariați lucrează în străinătate și nu virează nimic în România în timp ce pensionarii sunt toți în țară peste 5 milioane. În 2008 nu a fost o criză inflaționistă ba din contra era stagflație deoarece criză monetara determinata de prăbușirea băncilor, firmelor de imobiliare și de asigurări a creat o gaura la nivel mondial la toate băncile din lume și era o criză de lichidități în piața si practic o suspendare a creditelor.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult