Grafică: Andreea Negulescu
Cu toții avem în sălile de curs din școli câte o icoană agățată de perete, fie ea mai discretă sau tronând simbolic deasupra tablei. Rareori aceasta lipsește. Cu toate că nimănui nu-i pasă de ea, aceasta s-a insinuat în imagistica școlii românești, cel mai probabil umplând golul spiritual cauzat de înlăturarea portretelor lui Ceaușescu, pentru că în definitiv a fost doar o schimbare de religie. Schimbarea unei societăți se produce greu, iar tranziția(cam iluzorie) din 90 și-a reclamat o nouă entitate căreia să-i fie atribuite puteri absolute: Dumnezeul ortodox.
Faptul că aceste icoane sunt omniprezente în școli a făcut ca existența pasivă a acestora să intre în cadrul obișnuitului, iar tot ce intra în această sferă se estompează treptat, fără a mai provoca vreo reacție privitorului. De asemenea, obișnuința ne-a învățat să fim obedienți, caracteristică tot moștenită din comunism, astfel că chiar dacă problema pe care o tratez ar primi mai multă atenție, sunt slabe șanse că aceasta să ajungă în instanță. În articolul 29, alineatul 1 al Constituției României scrie: “Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”. În condițiile anterior menționate, se mai poate spune că icoanele sunt legale, având în vedere că încalcă flagrant Constituția? Atunci când o instituție publică ignoră sau chiar promovează interferența bisericii cu statul, cum mai poate fi numită aceasta laică și, deci, constituțională? Chiar dacă o simplă icoană proptită de un perete pare insignifiantă, pentru unii chiar benefică, indolența care a cauzat apariția acesteia aduce în discuție o problemă mult mai profundă a societății românești: lipsa de educație civică. Iar un cetățean care nu își cunoaște drepturile este ușor manipulabil.
Un caz din Germania anilor 90 ne arată că pe cale legală se pot repurta victorii asupra supremației bisericii în viața publică. Doi soți dintr-un sat din Bavaria, discipoli ai umanistului Rudolf Steiner, au depus o plângere la Tribunalul Constituțional al Republicii, susținând că cei trei copii ai lor au fost "traumatizați" de imaginea lui Cristos crucificat, după ce fuseseră obligați s-o vadă zilnic în școala în care învățau. Surprinzător pentru mulți, plângerea a fost acceptată de tribunalul ce are ca scop protejarea principiilor constituționale în orice domeniu și ale cărui decizii sunt irevocabile. Acesta a respins decizia școlii aferente, aceea de a înlocui crucifixele cu cruci simple, și a cerut landului bavarez să dea jos toate crucifixele și crucile din școli, argumentând că "în privința religiei statul trebuie să fie neutru". Tribunalul a parafat sentința, menționând că numai în cazul în care există o unanimitate absolută între părinți, profesori și elevi se pot expune în scoală simboluri creștine. Cazul a atras toată atenția societății germanice de la acea vreme, iar răspunsul Bisericii Catolice, dar și al unor politicieni conservatori n-a întârziat să apară. Arhiepiscopul din München, cardinalul Friedrich Wetter, a comunicat că "Nici măcar naziștii nu au smuls crucile din școlile noastre!" și "Vom permite ca ceea ce nu a reușit să comită nici o dictatură să realizeze un stat democratic, în care domnește legea?". Nu știa că într-un stat democratic instituțiile trebuie să fie neutre din punct de vedere religios. În plus, a instigat la nesupunere civilă, declarând că nici o școală nu trebuie să respecte decizia tribunalului și a organizat o slujbă în aer liber, în semn de protest, celebrată pe sloganul amenințător gândit chiar de el: "Aici e crucea și aici rămâne!". Totodată, agențiile de sondare a opiniei publice au revelat că majoritatea populației îl susține pe indignatul cardinal: 58% condamna decizia Tribunalului Constituțional, iar numai 38% o aproba. Oportunistul cancelar Helmut Kohl a condamnat la rândul sau decizia magistraților, care i se părea contrară tradiției noastre creștine" și "de neînțeles în privința conținutului și a consecințelor pe care le poate avea".
Decizia tribunalului a fost imparțială și neutră religios, situandu-se deasupra altor interese din afara Constituției. Acest caz este reprezentativ pentru procesul de democratizare din Germania, și nu numai, pentru că a transmis un mesaj întregului spațiu european, și anume că intransigența juridică poate sfida biserica, populismul politicienilor și întreaga opinie publică a unei țări.
Ceea ce s-a întâmplat în Germania acum 25 de ani este simbolic și pentru societatea românească, pentru că și noi se confruntăm cu aceleași probleme, ce pot fi rezolvate numai printr-un sistem judiciar integru.
Vizualizarea aproape zilnică a oricărui simbol creștin le insuflă elevilor, care sunt expuși la ele încă de la vârsta de 6-7 ani, în mod inconștient ideea de religie dominantă, iar oricare minoritate care are o altă credință va fi implicit discriminată. Supremația unei religii asupra altora îl presează pe individ să se conformeze cu tendința principală, pentru o mai bună integrare socială. Acest arbitrar foarte des întâlnit a dat naștere și intoleranței acute legate de opinii proprii răspândită pe tot parcursul României, intoleranță ce se va agrava odată cu înrăutățirea situației economice provocată de pandemie, întrucât lipsa de bunăstare este corelată cu nivelul de ură manifestat.
Articol apărut în Revista LZR.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
- Icoanele din școli umplu golul spiritual lăsat de lipsa tablourilor lui Ceaușescu.
E foarte tare ce spune. Deja, după o asemenea emanație, nu e greu să anticipezi valoarea articolului în continuare.
Anticiparea se confirmă rapid cu o nouă remarcă năucitoare:
- Tranziția din 90 și-a reclamat o nouă entitate căreia să-i fie atribuite puteri absolute: Dumnezeul ortodox.
Minunate cunoștințe ne aduce autorul și foarte noi, Dumnezeul Ortodox își face apariția în conștiința românilor în anii 90.
Anulează întreaga istorie a formării poporului român, care este împletită cu DUMNEZEUL ORTODOX IISUS HRISTOS și cu BISERICA ORTODOXĂ.
Anulează întregul proces al formării identității naționale românești, care este strâns legat de BISERICĂ și HRISTOS.
Vă puteți închipui ce urmează.
Vorbește de Constituție și constată că icoanele în școli sunt ilegale, că icoanele încalcă flagrant Constituția. ????!!!!!
Poate ar trebui arestate ?
Cred totuși că nu icoanele singure au făcut aceste fapte atât de grave de care sunt acuzate...
După ce mai critică pe Helmut Kohl și pe un cardinal german spune că icoanele pot produce anumite traume unor copii de 6-7 ani care le văd zilnic în școli.
Eu cred că educația pornografică de pe net și din cercurile foarte progresiste îi poate traumatiza și deforma și nicidecum icoanele, care sunt repere de moralitate cel puțin.
Constituția României garantează libertățile religioase ale fiecărei persoane.
Sigur că dacă ești catolic, protestant sau musulman nu ești obligat să aderi la cultul ortodox.
Dar termenul de IDENTITATE NAȚIONALĂ este specific fiecărei persoane și reperele sale cele mai importante sunt limba, cultura și credința.
Așa cum au arătat o serie de intelectuali români de seamă, în frunte cu poetul național Mihai Eminescu și cu marele nostru istoric Nicolae Iorga, Biserica Națională a contribuit enorm la formarea culturii, limbii literare și identității neamului românesc, fără de care nu puteam vorbi de făurirea STATULUI NAȚIONAL UNITAR.
BISERICA ORTODOXĂ este" maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului"(Mihai Eminescu)
Prin urmare anumite însemne ale Bisericii Ortodoxe, cum ar fi crucea sau icoana reprezintă elemente de identitate ale naționalismului românesc. Cum ar fi drapelul de exemplu.
Privite în acest fel, ICOANELE pot fi introduse în școli, ca insemne ale identității naționale, ca și drapelul, fară a se încălca în vreun fel Constituția, minorităților respectându-li-se drepturile de a nu adera religios la ele.
Iar minoritățile religioase trebuie să le respecte ca elemente de identitate națională ale statului în care trăiesc, ca formă de respect pentru statul adoptiv, fără să și le însușească în mod religios.
La fel cum dacă locuiești într-o țară majoritar ortodoxă trebuie să accepți existența locașelor de cult ortodoxe, fără să fii obligat să intri în ele.
Ar fi culmea să le interzicem că-i deranjază pe minoritari. N-am mai respecta drepturile și libertățile majoritarilor.
Și la fel pentru minoritarii care trăiesc într-o țară catolică sau musulmană. Trebuie să respecte însemnele identitare ale acelei națiuni, fără a și le însuși religios.
Strofa 8 (xenofobie, îndemn la violenţă şi război interconfesional):
„Ne-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!”
şi strofa 11 (libertatea gândirii, discriminare, supremaţie a unei anumite religii, xenofobie, îndemn la violenţă):
„Preoţi cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nos' pământ”
Păi strofele astea sunt mult mai otrăvite decât icoana parşivă, domnule Amer El-Ibrahim! Icoana o băga-o sau nu cineva în seamă, dar copiii sunt obligaţi să înveţe imnul pe de rost şi, culmea, să-l mai şi cânte! Vă daţi seama în ce pericol se află minţişoarele lor în curs de formare? Vă daţi seama în ce mare pericol se află tânăra generaţie? Liceeni de la LZR, sunteţi nişte distruşi!!! :))
Biserica este o otravă..."
NICOLAE IORGA:
În 1908 îi apare monumentala operă ISTORIA BISERICII ROMÂNEȘTI ȘI A VIEȚII RELIGIOASE A ROMÂNILOR.
În care arată rolul esențial pe care BISERICA l-a avut în cultura și identitatea neamului românesc.
Arată cum BISERICA a dat învățătura acestui neam, rolul pe care l-a avut în formarea unei limbi literare, în formarea cărturarilor, sculptorilor și a oamenilor de cultură în general.
Nicolae Iorga:
-Savant de geniu
-Doctor în drept la 23 de ani
-Academician la 38 de ani
-Doctor Honoris Causa al Universității Oxford
-Peste 1200 de volume și 25000 de articole, o operă monumentală
-Mircea Eliade spune, că prin viața și opera sa, Nicolae Iorga reprezintă O VERITABILĂ CIVILIZAȚIE.
Să-l credem pe Ion Antonescu sau pe Nicolae Iorga ?
Vă dați seama ce gândire stupidă are Ion Antonescu ? Ce fiere are în suflet ?
"Căci din prisosul inimii vorbește gura !"(Matei 12.34)
2. Fiecare parinte isi poate educa copilul asa cum stie mai bine, inclusiv sa-l duca la biserica in fiecare zi, daca doreste, sau sa-l dea la o scoala particulara cu specific religios. Nu inseamna ca religia trebuie varata in scolile de stat. Corect e de mentionat ca ora de religie nu mai e obligatorie, cel putin pe hartie.
Cum vreți să înțeleagă noțiuni ca IDENTITATE NAȚIONALĂ, ELEMENTE DE IDENTITATE NAȚIONALĂ, când singură se definește <Violetta Și Prietenii>, arătând prin aceasta că nici propria identitate nu o are bine definită ?
Cum vreți să înțeleagă, atunci, rolul uriaș pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în promovarea credinței, culturii și limbii literare, ca elemente definitorii pentru identitatea neamului românesc, pentru păstrarea unității de neam și limbă, în condiții vitrege ale istoriei ?
Ca să înțeleagă astfel de lucruri, pe lîngă o anumită așezare a minții, ar trebui să aibă și un anumit tip de lecturi: Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Constantin Noica, George Călinescu... I-ar fi suficient și unul singur din aceștia.
Astfel CRUCEA ȘI ICOANA ORTODOXĂ, ca elemente ale identității Bisericii Ortodoxe Române, sunt simboluri ale IDENTITĂȚII NAȚIONALE, ALE STATULUI NAȚIONAL UNITAR ROMÂN, care nu pot fi interzise de Constituție în școli. Prin aceste simboluri naționale afișate în școli nu se încalcă în niciun fel Constituția, Nu se încalcă nicidecum libertățile religioase ale minoritarilor, care nu sunt obligați să se raporteze la ele religios, ei având libertate deplină să țină de credința lor. Dar sunt obligați să le respecte ca simboluri naționale ale statului unitar, care, pe unii din ei, i-a adoptat, cum sunt obligați să respecte și drapelul și stema și imnul național.
Cine vede doar litera Constituției și nu-i înțelege spiritul și pe deasupra nu are o rigoare a lecturii, ar fi mai bine să nu se ocupe cu scrisul.
I-ar face mult mai bine sportul, o plimbare în aer liber, o ieșire cu prietenii...
Greu le este să izbească în țepușă cu piciorul !
Dar s-ar putea ca ăștia să nu simtă. Sunt deja atrofiați și anesteziați. Așa că nu-și dau seama cât de mult se rănesc.
sau nu religia în general și în școală în special, ne putem asigura de
continuitatea conștientă a creștinismului în societatea românească. Pe de altă parte, vine un musulman (probabil) (re)educat în vest, cu intenția să ne șubrezească creștinismul ? Nu cade bine ! De ce nu ”predică” astfel de idei în lumea islamică ? Sigur pentru că nu are (acolo) curajul nebunesc necesar !