Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Inovații în reciclare: o privire asupra unui viitor sustenabil

Reciclare - Profimedia

Foto - Profimedia

Reciclarea a devenit o soluție crucială în lupta cu gunoaiele de plastic care distrug mediul. Cu toate problemele legate de deșeuri din lume, abordările noi ale reciclării devin din ce în ce mai populare. Așa că în acest articol, o să ne uităm la cum va fi reciclarea în viitor și la metodele promițătoare, între care felul în care enzimele pot fi folosite să descompună plasticul.

Importanța reciclării

Reciclarea este un aspect vital al gestionării durabile a deșeurilor, oferind mai multe beneficii planetei noastre. Iată câteva dintre ele.

Reducerea deșeurilor:

Reciclarea dirijează deșeurile departe de depozitele de gunoi și incineratoare, reducând povara asupra mediului și preservând resurse valoroase. Un caz real este reprezentat de orașul San Francisco, California, SUA. San Francisco a fost un pionier în gestionarea deșeurilor și în inițiativele de reciclare. Prin intermediul programelor cuprinzătoare de reciclare și a campaniilor de conștientizare publică, orașul a reușit să redirecționeze peste 80% din deșeurile sale departe de depozitele de gunoi, stabilind un exemplu inspirațional pentru alte orașe din întreaga lume.

Conservarea resurselor:

Reciclarea materialelor economisește energie și resurse necesare pentru producerea de noi produse din materii prime. În Țările de Jos, compania Philips, cunoscută pentru produsele sale electronice, a abordat principiile economiei circulare în proiectarea produselor sale. Prin utilizarea de materiale reciclate și facilitarea reparării și reciclării produselor, au redus în mod semnificativ consumul lor total de resurse și generarea de deșeuri.

Combaterea poluării:

Reciclarea corectă previne poluarea cu plastic a oceanelor și depozitelor de gunoi, protejând viața marină și ecosistemele. Poluarea cu plastic în oceane este o preocupare globală. The Ocean Cleanup, o organizație fondată de Boyan Slat, își propune să abordeze această problemă. Utilizând tehnologii inovatoare, au implementat sisteme mari de plute pentru capturarea și îndepărtarea deșeurilor de plastic din Marea Mărfii a Pacificului, realizând progrese semnificative în reducerea poluării oceanice.

Lupta împotriva schimbărilor climatice:

Reciclarea reduce emisiile de gaze cu efect de seră asociate producției de materiale noi. Suedia este un exemplu excelent despre cum incinerarea deșeurilor pentru producerea de energie poate fi o parte valoroasă a gestionării deșeurilor. În Suedia, infrastructură lor eficientă pentru producția de energie din deșeuri este impresionantă. Ei au dezvoltat un sistem avansat care transformă deșeurile nereciclabile în electricitate și căldură, având un impact semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dependenței de combustibili fosili. Instalația de transformare a deșeurilor în energie SYSAV (Sysav South Scania Waste) este o instalație de transformare a deșeurilor în energie din Malmö, Suedia, care tratează deșeurile din provincia de sud Skåne. Unitatea este una dintre cele mai mari fabrici de transformare a deșeurilor în energie din Europa de Nord.

Aproximativ 65% din termoficarea din orașele apropiate Burlöv și Malmö provine din instalația de transformare a deșeurilor în energie. Din cele aproximativ 820 000 de tone de deșeuri primite în fiecare an. 98% din deșeuri sunt reciclate și devin: 40% materiale noi si 58 % energie. Este o abordare responsabilă și inteligentă, care contribuie la protejarea mediului și la promovarea unui viitor mai sustenabil.

Metodele actuale de reciclare

Reciclarea mecanică:

Această metodă larg utilizată implică sortarea, curățarea și procesarea deșeurilor de plastic pentru a produce noi materii prime. Este eficientă pentru plasticul curat și bine sortat, cum ar fi PET și HDPE. Compania de reciclare Terracycle a dezvoltat un program unic pentru reciclarea elementelor greu de reciclat. Cu punctele lor specializate de colectare, Terracycle face ușor accesibile locuri în care oamenii pot aduce aceste elemente dificil de reciclat. Prin intermediul proceselor lor inovatoare de reciclare, ei reușesc să extragă materiale valoroase din aceste articole, care pot fi apoi reutilizate pentru a crea noi produse. 

De exemplu, din pungile de chipsuri reciclate, pot fi obținute materiale pentru confecționarea unor obiecte cum ar fi ghiozdane, mese sau bancnote.

Reciclarea chimică:

Această metodă de reciclare, cunoscută și sub denumirea de reciclare pe bază de materii prime sau depolimerizare, descompune plasticul în componente moleculare. Astfel, se pot crea noi materiale plastice sau substanțe chimice valoroase. 

Poate gestiona o gamă mai largă de tipuri de plastic, inclusiv plastic mixt sau contaminat. În Japonia, o companie numită Kyoei Industry a fost pionier în tehnologiile de reciclare chimică. Ei folosesc depolimerizarea pentru a descompune deșeurile de plastic mixt în materii prime valoroase, contribuind la o economie mai circulară și reducând impactul asupra mediului al deșeurilor de plastic.

Producerea de energie din deșeuri (incinerarea):

Deși nu este o metodă tradițională de reciclare, procesele de producere a energiei din deșeuri transformă plasticul nereciclabil în energie prin incinerare controlată, reducând volumul de deșeuri și generând electricitate sau căldură. 

În  cifre, eficiența producției de energie din deșeuri variază în funcție de tehnologiile utilizate și de tipul de deșeuri incinerate. De exemplu, conform datelor raportate de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), incinerarea deșeurilor a contribuit la generarea a aproximativ 118 TWh de energie electrică în 2019 în întreaga lume. Cu toate acestea, este important să subliniem că eficiența și impactul real al producției de energie din deșeuri pot varia în funcție de fiecare țară și de tehnologiile specifice utilizate.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ma intreb cui i se adreseaza articolul: antrepenorilor romani (li se dau sfaturi sa investeasca in fabrici de obiecte din materiale reciclate), ori oamenilor simpli (sa vada cum antrepenorii romani nu investesc in fabrici de obiecte din materiale reciclate)?
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult