Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

INS anunță că în februarie și martie 2020 în România a scăzut numărul total de decese față de aceeași perioadă din 2019 - date provizorii

romania - centrul vechi -  (Foto MoiraM/ Alamy/ Alamy/ Profimedia)

Foto MoiraM/ Alamy/ Alamy/ Profimedia

Datele Institutului Național de Statistică arată că în lunile februarie și martie 2020 numărul total al deceselor înregistrate în România este, în general, în tendinţele din anii precedenţi.

Sub rezerva că datele pentru fenomenele demografice - natalitate, mortalitate, spor natural - din 2019 şi lunile anului 2020 sunt provizorii, INS anunță că numărul persoanelor care au decedat în luna februarie 2020 a fost de 21.699, cu 411 mai mic faţă de luna februarie 2019, iar în martie anul acesta, numărul persoanelor care au decedat a fost cu 298 mai mic, comparativ cu martie 2019.

Numărul deceselor înregistrate a scăzut în luna februarie 2020 faţă de luna ianuarie 2020 și a crescut în luna martie 2020 faţă de luna februarie 2020.

INS precizează că datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

România a înregistrat un spor natural negativ al populaţiei, în lunile februarie şi martie din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, a anunțat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în lunile ianuarie-martie 2011 - 2020. Sursa INS

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • :)))))))))))))) De bun-simț, numai accidente de mașină și erau 2000+ pe lună, doar pentru asta și merita să stai în izolare.
    Dăcât că crahul financiar omoară muuult mai mulți, dar necontabilizați.
    • Like 0
  • Regis RM Regis RM check icon
    Logic, Spaima de spitale și spitalizare a condus la eliberarea lor relativă de pacienți, prin urmare nici infecțiile intraspitalicești nu și-au făcut de cap... totul este simplu! E o consecință cinică, dar care ar trebui să dea serios de gândit..
    • Like 0
  • În perioada aceasta este o „modă„ să se moară DOAR de corona virus. Oricât am vrea să o credem că este așa, nu putem să o facem pe proștii și să nu raționăm că nu poate fi așa.
    • Like 1
  • Să vedeți ce sar acum conspirationistii, că nu mai mureau destui oameni și de aia s-a inventat coronavirus. În altă ordine de idei, e interesanta cauza: murim .ai putini pentru că ne-am mai civilizat sau pentru că populația țării e in scădere?
    • Like 1
    • @ Nicu Buculei
      Cred ca o combinatie a celor doua, mai ales ca trendul nu se modifica pe Ianuarie, Februarie , Martie. Interesent ar fi sa vedem Aprilie unde decesele de la COVID ating un maxim si de asemenea conditiile de izolare sunt impuse. S-ar putea sa avem surprinderea ca stand departe unii de altii a salvat mai multi decat a omorat coronavirus.
      • Like 2
    • @ Radu Bogdan
      Rucs Rucs check icon
      Totusi, de ce scrieti lunile anului cu majuscula?
      • Like 0
    • @ Nicu Buculei
      Rucs Rucs check icon
      Medicii spun ca au scazut cazurile de infarct si accidente cerebrale. Cu alte cuvinte, stresul, vanturarea de colo-colo, s-au diminuat si asta salveaza vieti. Altceva: la ortopedie (stiu de la sora mea, medic), majoritatea pacientilor sunt barbati, veniti cu traumatisme cauzate de modul lor de viata mai aventuros decat al femeilor (accidente de masina, motocicleta, alpinism etc). Fiind carantina, aceste accidente s-au redus, ca numar.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult