Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

INS contrazice declarațiile optimiste ale ministrului Economiei, care a anunțat că turismul “a fost la cele mai ridicate cote”

Cifrele Institutului Național de Statistică îl contrazic pe ministrul Economiei care a anunțat că turismul “a fost la cele mai ridicate cote”. INS anunță un minus de 44,7% la capitolul înnoptări în luna iulie, prima lună a vârfului de sezon.

Dis de dimineață, citesc pe tomisnews.ro cum sectorul turistic a duduit în acest an marcat de pandemia de coronavirus. Văd că în articol apare următoarea declarație a ministrului Economiei Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu.

Șezlonguri Mamaia

„Eu vă spun că în această vară cred că turismul intern a fost la cele mai ridicate cote. Pe litoral este absolut plin, la munte e plin, în nordul Moldovei e plin, în Maramureş e plin, pe Clisura Dunării nu găseşti loc să rezervi nici în septembrie. Cred că foarte mulţi turişti români au preferat din motive de siguranţă probabil şi de sănătate să îşi petreacă vacanţele în România. De aceea cred că pe perioada aceasta de vară nu putem vorbi în turism de pierderi mari. Evident dacă adunăm din urmă per total ieşim în pierdere, dar a fost recuperată în perioada de vară o foarte mare parte din pierdere. Aştept cu foarte mare interes comunicarea statisticii aferentă lunii august ca să vedem exact unde ne vom situa. Eu cred că turismul intern în această perioadă de vară, probabil iulie, august şi cred că şi septembrie, va avea încasări mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, a explicat ministrul în cadrul unei emisiuni televizate.

Declarații politice vs. cifre seci și reci de la Institutul Național de Statistică

Câteva minute mai târziu, vine comunicatul celor de la Institutul Național de Statiscă aferent lunii iulie chiar pentru sectorul turistic din România. Primele rânduri transmise de statisticieni arată cam așa :

Turismul în luna iulie 2020

  • În luna iulie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 44,4%, iar înnoptarile cu 44,7%.
  • Comparativ cu luna iulie 2019, în luna iulie 2020, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 69,0%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 63,8%.

Cu alte cuvinte, un minus pe toată linia, așa cum știam toți cei care avem cât de cât habar de sectorul turistic din România. Lunile mai și iunie au fost cele mai slabe din istoria turismului românesc din cauza pandemiei de coronavirus. Pe de o parte, turiștii se temeau să călătorească, pe de altă parte hotelierii nu știau cum să deschidă unitățile de cazare pentru a îndeplini condițiile de siguranță sanitară. Abia în luna iulie, plajele s-au aglomerat, hotelurile au funcționat la 80-90 % din capacitate. 

Să mergem mai departe în cifrele seci și reci de la INS.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2020 au însumat 917,8 mii, în scădere cu 44,4% faţă de cele din luna iulie 2019. Din numărul total de sosiri, în luna iulie 2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96,7%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 3,3%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (88,7% din total turişti străini), marea majoritate fiind din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2020 au însumat 2436,5 mii, în scădere cu 44,7% faţă de cele din luna iulie 2019. Din numărul total de înnoptări, în luna iulie 2020 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 97,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 2,7%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (88,1% din total turişti străini), marea majoritate fiind din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Poate că îmi veți spune că cei mai mulți turiști au stat în unități de cazare neacreditate și de aceea nu apar în statistică. Nu cred așa ceva, mai ales în anul în care pandemia de coronavirus ne-a făcut pe toți mai atenți la sănătatea noastră și la locurile de cazare pe care le alegem.

PS. Săptămâna viitoare vor veni și cifrele oficiale oferite de hotelierii de pe litoral pentru sezonul 2020. Îi recomand ministrului Economiei să-și pregătească de acum o altă declarație mai ales că cifrele hotelierilor arată un minus de două cifre, iar prima este 3. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Vad ca PNL are un plan foarte bine pus la punct se se faca de ras inaintea alegerilor locale. Dupa Bode "Speedy Gonzales" acum si Popescu " Daca taceai , filozof ramaneau" se da in stamba facand afirmatii fara substanta.
    Inteleg ca sunteti in campanie si nu ma deranjeza cand va laudati, dar sa aveti si cu ce. Indiferent ce apare la TV, totusi turismul in Romania anul acesta nu a fost deloc ca in anii trecuti pentru ca destul de multi au preferat sa stea acasa, fara sa consideram si turistii straini care in general vizitau Transilvania.
    Sfarsitul de saptamana a fost plin, dar si acesta nu pare sa fi fost la fel ca anul trecut. Prin urmare nu cred ca incasarile vor fi mai mari, chiar si in ciuda preturilor mai mari decat anul trecut.
    P.S. Chiar si pentru afacerile la negru nu cred ca a fost un an bun.
    • Like 0
  • Așa se întâmplă atunci când singura grijă și metodă de guvernare o reprezintă atragerea electoratului prin orice mijloace: edulcorarea realității economice, cosmetizarea statisticilor, promisiuni și planuri bazate pe blana ursului din pădure. Dacă mai adăugăm la acestea și returnarea plăților făcute sub formă de donații pentru a unge roțile unei mașinării de propagandă cu iz orwellian și tendințe goebbelsiane obținem imaginea unei mari dezamăgiri: „buna guvernare de dreapta”.
    • Like 1
  • Poate ar fi fost bine,inainte de aceste consideratii,ca autorul sa fi aflat,tot din statistici,ca romanul mediu a declarat,in proportie de peste 50% ,ca nu va merge in vacanta anul acesta!Asta coroborata cu inacesibilitatea statiunilor balneare si cu scaderea drastica a turistilor straini da rezultatul de la INS.Cu toate acestea eu am fost la o pensiune langa Sovata plina la sosire si la plecare,in Iulie,iar baiatul meu cu familia a facut un circuit in tara 16 zile in locatii pline de turisti,asa ca ,pentru veniturile declarate in scadere ale romanilor,vacantele au fost mult peste cifrele dvs. si evaluarilor INS!Or fi ceva “activitati” la negru-gri,traim in Romanica ,poate nu ati remarcat?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult