Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Intelectuala Olguța Vasilescu – victima unei nedreptăți

Lia Olguța Vasilescu a comis o mare greșeală: nu mai e deputată, nici senatoare de Dolj. Așa se face că DNA a putut s-o rețină pentru luare de mită, trafic de influență și spălare de bani.

Altfel, am fi asistat acum la un discurs fulminant în Parlament al deputatului Sebastian Ghiță. Evocându-și propria experiență dramatică, în calitate de propus pentru arestare de către „mașinăria cruntă, care a băgat în malaxorul ei 4 milioane de români” numită DNA și salvat în ultimul moment prin votul lui Ponta, Udrea și al celorlalți colegi de supremă instituție a democrației românești, Ghiță ar fi votat la vedere împotriva reținerii dnei Vasilescu, urmat de majoritatea parlamentarilor.

De fapt, e vorba de o nedreptate, o discriminare care ar trebui înlăturată printr-o lege nouă: de ce numai parlamentarii să fie scutiți prin vot de arest? De ce nu și primarii? În caz că sunt acuzați de corupție și DNA vrea să-i salte, să se organizeze un referendum fulger printre cetățenii orașului, sectorului, satului în care au fost aleși. Dacă cetățenii votează majoritar împotriva cererii procurorilor anticorupție, edilul își vede liniștit de afacerile lui, în vreme ce mașinăria cruntă DNA bagă în malaxor doar 3.999.999 de români.

În felul acesta, Olguța Vasilescu la Craiova, primarii din Argeș, Râmnicu Vâlcea, Gorj, Dolj sau Timișoara, Sorin Oprescu și Neculai Onțanu la București, n-ar mai fi fost deranjați din munca lor susținută în folosul cetățenilor.

Dar, chiar și așa, dacă dna Vasilescu, Doamne ferește, nu mai revine pe funcție, nutresc convingerea că, în alegerile ce se apropie, electoratul va vota pentru continuitate: înaintea Olguței, alesul lor a fost hoțul pușcăriaș Antonie Solomon, după ea, va fi tot un hoț.

Dar cu ce drept îi numesc eu hoți pe cei terorizați de DNA? Corect politic ar fi termenul de intelectuali, având în vedere că V. Ponta a fost desemnat de populație drept cel mai intelectual dintre români.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult

Steag Iran / sursa foto: Profimedia

Mă amuză specialiştii care explică, cu un zâmbet doct şi o hartă colorată în spate, că ştiu exact ce va urma în Orientul Mijlociu. Dacă ar fi fost atât de simplu, şahinşahul ar fi murit pe tron, Khomeini ar fi rămas un exilat pitoresc într-o Franţă în care intelectualii de stânga îi adulau pe revoluţionari, iar experţii occidentali nu ar mai fi fost nevoiţi să îşi rescrie memoriile explicând cum „semnalele existau” şi în 1979, dar n-au fost interpretate corect.

Citește mai mult