Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Intenția de vot pentru partide politice la alegerile parlamentare, sondaj INSCOP: AUR – 40,8%, PSD – 17,9%, PNL – 15,2%, USR – 12,8%

G Simion - Credit: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto: Profimedia

AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu 40,8% - față de 40.5% în iunie 2025 și 38.1% în mai 2025 - potrivit barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1–9 septembrie 2025.

Pe locul al doilea se află PSD cu 17,9%, urmat de PNL cu 15,2% și USR cu 12,8%. Restul partidelor: UDMR – 4%, POT – 3,3%, SOS România – 2,8%, SENS – 2,1%.

Cercetarea mai arată că 71% dintre români declară că sigur vor merge la vot, în timp ce doar 11% spun că sigur nu vor participa.


„Prima măsurătoare sociologică a din cadrul Barometrului INSCOP-Informat.ro, realizată după încheierea vacanței, arată consolidarea intenției de vot pentru AUR în jurul pragului de 40%. Se observă o ușoară creștere a intenției de vot pentru PSD, o ușoară scădere în cazul PNL și stagnare în cazul USR. Susținerea electorală cumulată pentru cele 4 partide ale coaliției guvernamentale (PSD, PNL, USR, UDMR) de aproape 50% este cu doar 3 procente mai mare decât susținerea electorală pentru partidele parlamentare din opoziție (AUR, POT si SOS) de aproximativ 47%. Chiar dacă susținerea electorală pentru partidele coaliției nu se prăbușește, datele sugerează sedimentarea unei polarizări puternice, cu jumătate din totalul alegătorilor care susțin partidele puterii și jumătate care susțin partidele opoziției”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1103 persoane, prin interviuri telefonice (CATI), fiind reprezentativ pentru populația adultă din România. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • M0sh0o check icon
    Si am și io o statistică: Care-i intenția de ne-vot la parlamentare? Poi cam 50%. Cam ca-n ultimii 30 de ani. Jumătate dintre acei cică 19 milioane de alegători aleg să stea acasă. 19 milioane. Îți vezi pe listele de vot bunicii care-s cazați la Bellu de 40 de ani, vezi că n-au semnat încă pentru ștampila aia dar tu nu te-ntrebi cînd au mai ieșit la vot și cu cine au mai votat? La alegerile din 2020 au fost 14 milioane de românași care n-au votat cu Pesede, deși puteau. Unii au votat cu ăilalți. Din acei 19 milioane și ceva. Mai mulți n-au votat nici cu Penele, Usere a fost votat de-un orășel și Auricii de-o comună din diaspora. Si totuși ăștia toți ne-au umplut atunci parlamentul. Cică sondaj: 40,8% votează cu Auricii: "Bună ziua, mergeți la vot"? "NU"! "Mersi, o zi bună"....Următorul? "Votați"? "NU"!... "La vot"? ..."Nu".... Pfff, hai c-am strîns în sfîrșit 1103 de persoane. Acum avem 40,8% care votează cu-auricii. Si-asta-i o știre, nu? Si-asta la a treia ediție. N-am apucat să văd ce-or fi mai descoperit ăștia în primele două ediții ale barometrului.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Ponderea hAUR crește proporțional cu cea a analfabetismului funcțional.
    • Like 2
    • @ Mihai
      Ai măsurat tu cu știința ta de carte proporția dintre analfabetismul funcțional și scorul AUR? Dar care e procentul real, științific, de analfabetism funcțional printre adulți, deci cei cu drept de vot? Știi tu? Apoi scorul AUR a crescut mult, mai mult decât dublu din decembrie trecut până acum, deci în vreo 10 luni. Oare și analfabetismul funcțional și-a dublat scorul în 10 luni? Zău? Pe tine te-ai numărat?
      P.S. Să presupunem de dragul discuției că AUR are 40% și analfabeții funcțional sunt tot 40%, nu că așa ar sta lucrurile, dar să zicem. Chiar dacă ar fi o coincidență de procente, știi tu deci că TOȚI cei 40% analfabeți funcțional votează cu AUR și nu cu USR, PSD, PNL? Iar cu AUR-ul alții mai deștepți? Ai făcut vreun sondaj cu opțiunile de vot printre analfabeții funcțional desemnați nominal în mod oficial? Vorbești doar să te afli în treabă....
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Mihai check icon
      Păi aia e faza ca sunt pe la 40% ambele și cum mai ies oameni din sistem și intră din ăștia analfabeți funcțional se potrivește. S-au mutat din analfabeții funcțional frustrați care înainte votau P$D și ceva de la USR și PNL, pentru că și-au găsit vehiculul politic unde reprezentanții sunt fix ca ei, adică hoți proști, fără vreo carieră în spate, parșivi, trădători și așa mai departe.
      Pe mine nu m-am numărat că nu fac parte din acel grup. Tu are trebui să îți faci griji dacă ești numărat la puntiniști adică la coloana a 5-a a dictatorului de la Kremlin implantată la noi în țară. Ar trebui să îți fie frică că te saltă marxiștii.
      • Like 1
  • RazvanP check icon
    Fără reforme adevărate nu doar vrăjeală pentru fraieri or să tot crească...
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Normal, iar dacă nu le va face Bolojan, pe altul nu îl văd și tot acolo se ajunge.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult