Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Interviu cu o avocată bulgară, după ce țara sa a interzis publicitatea la jocurile de noroc: „Această dependență este cea mai mortală dintre toate”

Imagine cu un aparat de păcănele. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În timp ce în România domină publicitatea la pariuri sportive și jocuri de noroc, deși Parlamentul a adoptat noi reguli care nu fac decât să mimeze reforma, în Bulgaria a intrat în vigoare din 17 mai interdicția de difuzare a reclamelor la jocurile de noroc în toate mediile de informare, precum și a interzicerii prezenței panourilor publicitare în apropierea unităților de învățământ. Silvia Petkova, avocată bulgară în dreptul penal, spune într-un interviu pentru Republica că fiecare dependent de jocuri de noroc ajunge să piardă ceva din cauza jocurilor de noroc: bani, proprietăți, familie, prieteni. Silvia este unul din avocații bulgari care își concentrează o parte din activitate în cazurile care au în centrul lor persoane dependente care au comis infracțiuni pentru a-și satisface nevoia „de a juca”.

Potrivit cotidianului bulgar Lupa, noua lege privind jocurile de noroc introduce o interdicție aproape completă a reclamelor la jocurile de noroc la televizor, radio și pe site-urile de internet.

G4 Media mai scrie că noua lege prevede amenzi de până la 30 de mii de leva adică 15.000 de euro. „Aceste schimbări sunt pozitive, dar necesită un control strict. Orice măsură restrictivă trebuie să fie controlată eficient”, a declarat avocata Silvia Petkova și pentru cotidianul bulgar Lupa. 

În dialogul cu Republica, avocata Silvia Petkova spune că legislativul bulgar a făcut mult mai mult decât să interzică doar publicitatea la jocurile de noroc în mass-media și pe panourile publicitare. 

Modificările legislative sunt următoarele:

a/ Legea privind jocurile de noroc a implementat o interdicție pentru publicitatea pentru jocurile de noroc în toate mediile de comunicare; în locuri publice, inclusiv în clădiri; pe orice site care este proprietate de stat sau municipală, cu excepția cazului în care acest site anume este licențiat în conformitate cu Legea privind jocurile de noroc și pe instalațiile de publicitate externă în mai mult de 5% din suprafața totală de publicitate a fiecărui furnizor;

b/ A fost introdusă o interdicție absolută a accesului la jocurile de noroc pentru un anumit grup de persoane. Acestea sunt persoanele care primesc asistență socială lunară, persoanele cu tulburări psihice care sunt incluse în Registrul național al persoanelor cu tulburări psihice și persoanele aflate sub interdicție;

c/ operatorii de jocuri de noroc sunt obligați să plătească imediat toate profiturile de până la 10.000 leva. Profiturile care depășesc această sumă trebuie să fie plătite persoanei fizice prin transfer bancar cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Această modificare pune capăt practicii de a readuce în mod repetat jucătorii la cazinouri pentru a încasa profituri mai mari;

d/ operatorii de jocuri de noroc online sunt obligați să monitorizeze și să ia măsuri pentru a limita orice comportament care pune în pericol sănătatea și bunăstarea financiară a fiecărui jucător în parte.

Aceste modificări legislative au potențialul de a limita dependența de jocurile de noroc în viitorul îndepărtat. Vorbesc despre un „potențial”, deoarece nu contează cât de bun este orice amendament legislativ dacă îndeplinirea obligațiilor implementate de acesta nu este controlată eficient. Și vorbesc despre un „viitor îndepărtat”, deoarece daunele provocate de publicitatea excesivă la jocurile de noroc din ultimii 4 ani nu s-au manifestat în toată amploarea lor. Mă aștept ca această manifestare să aibă loc în următorii unu-doi ani. Așadar, adevărata luptă cu dependența de jocurile de noroc în Bulgaria și cu consecințele acestei dependențe este încă pe cale să vină”, declară avocata Silvia Petkova, al cărui cabinet reprezintă multe persoane care au fost adăugate în Registrul național din Bulgaria al persoanelor vulnerabile la jocurile de noroc. 

Silvia Petkova, Foto: Silvia Petkova/Facebook

- Își pierd bulgarii, la fel ca românii, apartamentele la pariuri sportive și jocuri de noroc? 

Fiecare dependent de jocuri de noroc ajunge să piardă ceva din cauza jocurilor de noroc: bani, proprietăți, familie, prieteni. Dependența de jocuri de noroc este definită prin nevoia incontrolabilă de a continua să joace jocuri de noroc. Pentru a satisface acest impuls, dependentul are nevoie de bani pe care la un moment dat nu îi are. Convențional vorbind, există trei stadii ale jocurilor de noroc: jucând o parte din venituri, jucând cea mai mare parte din venituri și, în cele din urmă, jucând toate veniturile. În această a treia etapă, individul poate căuta bani din împrumuturi, gajuri și, în cele din urmă, din infracțiuni.  

- A devenit și fotbalul din Bulgaria o anexă a caselor de pariuri sportive?

Prima ligă profesionistă de fotbal din Bulgaria poartă numele unuia dintre cei mai mari operatori de pariuri din Bulgaria. Aproape toate echipele de fotbal sunt sponsorizate de operatorii de jocuri de noroc, iar tricourile lor au un logo cu jocuri de noroc. După cum îmi place să spun, sponsorizarea sporturilor de către jocurile de noroc nu este un gest de bunăvoință, ci o investiție, deoarece sportul și jocurile de noroc sunt inseparabile. 

- Cum se manifestă fenomenul jocurilor de noroc în Bulgaria asupra oamenilor? 

Dependența de jocurile de noroc este cea mai mortală dependență dintre toate. Este, de asemenea, dependența care face cele mai tinere victime. Dependenții de jocuri de noroc mor, de obicei, fie de atac de cord, fie se sinucid. Rareori dependența de jocuri de noroc vine singură. De obicei, este însoțită de dependența de alcool sau de droguri. Dependența de jocuri de noroc este, de asemenea, un factor de implicare în comportamente infracționale.

Avocata Silvia Petkova mai spune pentru Republica că și în Bulgaria există săli de pariuri sportive și jocuri de noroc la fiecare colț de stradă și la parterul blocurilor, dar și în satele mici. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    E clar că cei de la butoane fac bani buni din jocurile de noroc, cum făceau și din comerțul cu câini vagabonzi. E o afacere. O să dispară, dar nu prea curând.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Comertul (cu ca)ini vagabonzi? Poti sa fi mai explicita , deoarece m-ai facut curios.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Valentin check icon
      În modul cel mai divers cu putință. Se aduceau pui de la țară și se treceau pe liste pentru a se obține bani, străzile erau pline cu magazine cu mâncare de câini (aveam vreo 4 doar pe strada mea), clinici particulare etc. Era vad. Au dispărut instant când au dispărut și câinii. Îmi imaginez că existau interese, cum există și în jocurile de noroc. Nu poți știi cine se află în spatele diverselor firme private, amanete, etc. E o industrie, în jurul căreia infloresc alte mici industrii.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult