Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Interviu cu o avocată bulgară, după ce țara sa a interzis publicitatea la jocurile de noroc: „Această dependență este cea mai mortală dintre toate”

Imagine cu un aparat de păcănele. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În timp ce în România domină publicitatea la pariuri sportive și jocuri de noroc, deși Parlamentul a adoptat noi reguli care nu fac decât să mimeze reforma, în Bulgaria a intrat în vigoare din 17 mai interdicția de difuzare a reclamelor la jocurile de noroc în toate mediile de informare, precum și a interzicerii prezenței panourilor publicitare în apropierea unităților de învățământ. Silvia Petkova, avocată bulgară în dreptul penal, spune într-un interviu pentru Republica că fiecare dependent de jocuri de noroc ajunge să piardă ceva din cauza jocurilor de noroc: bani, proprietăți, familie, prieteni. Silvia este unul din avocații bulgari care își concentrează o parte din activitate în cazurile care au în centrul lor persoane dependente care au comis infracțiuni pentru a-și satisface nevoia „de a juca”.

Potrivit cotidianului bulgar Lupa, noua lege privind jocurile de noroc introduce o interdicție aproape completă a reclamelor la jocurile de noroc la televizor, radio și pe site-urile de internet.

G4 Media mai scrie că noua lege prevede amenzi de până la 30 de mii de leva adică 15.000 de euro. „Aceste schimbări sunt pozitive, dar necesită un control strict. Orice măsură restrictivă trebuie să fie controlată eficient”, a declarat avocata Silvia Petkova și pentru cotidianul bulgar Lupa. 

În dialogul cu Republica, avocata Silvia Petkova spune că legislativul bulgar a făcut mult mai mult decât să interzică doar publicitatea la jocurile de noroc în mass-media și pe panourile publicitare. 

Modificările legislative sunt următoarele:

a/ Legea privind jocurile de noroc a implementat o interdicție pentru publicitatea pentru jocurile de noroc în toate mediile de comunicare; în locuri publice, inclusiv în clădiri; pe orice site care este proprietate de stat sau municipală, cu excepția cazului în care acest site anume este licențiat în conformitate cu Legea privind jocurile de noroc și pe instalațiile de publicitate externă în mai mult de 5% din suprafața totală de publicitate a fiecărui furnizor;

b/ A fost introdusă o interdicție absolută a accesului la jocurile de noroc pentru un anumit grup de persoane. Acestea sunt persoanele care primesc asistență socială lunară, persoanele cu tulburări psihice care sunt incluse în Registrul național al persoanelor cu tulburări psihice și persoanele aflate sub interdicție;

c/ operatorii de jocuri de noroc sunt obligați să plătească imediat toate profiturile de până la 10.000 leva. Profiturile care depășesc această sumă trebuie să fie plătite persoanei fizice prin transfer bancar cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Această modificare pune capăt practicii de a readuce în mod repetat jucătorii la cazinouri pentru a încasa profituri mai mari;

d/ operatorii de jocuri de noroc online sunt obligați să monitorizeze și să ia măsuri pentru a limita orice comportament care pune în pericol sănătatea și bunăstarea financiară a fiecărui jucător în parte.

Aceste modificări legislative au potențialul de a limita dependența de jocurile de noroc în viitorul îndepărtat. Vorbesc despre un „potențial”, deoarece nu contează cât de bun este orice amendament legislativ dacă îndeplinirea obligațiilor implementate de acesta nu este controlată eficient. Și vorbesc despre un „viitor îndepărtat”, deoarece daunele provocate de publicitatea excesivă la jocurile de noroc din ultimii 4 ani nu s-au manifestat în toată amploarea lor. Mă aștept ca această manifestare să aibă loc în următorii unu-doi ani. Așadar, adevărata luptă cu dependența de jocurile de noroc în Bulgaria și cu consecințele acestei dependențe este încă pe cale să vină”, declară avocata Silvia Petkova, al cărui cabinet reprezintă multe persoane care au fost adăugate în Registrul național din Bulgaria al persoanelor vulnerabile la jocurile de noroc. 

Silvia Petkova, Foto: Silvia Petkova/Facebook

- Își pierd bulgarii, la fel ca românii, apartamentele la pariuri sportive și jocuri de noroc? 

Fiecare dependent de jocuri de noroc ajunge să piardă ceva din cauza jocurilor de noroc: bani, proprietăți, familie, prieteni. Dependența de jocuri de noroc este definită prin nevoia incontrolabilă de a continua să joace jocuri de noroc. Pentru a satisface acest impuls, dependentul are nevoie de bani pe care la un moment dat nu îi are. Convențional vorbind, există trei stadii ale jocurilor de noroc: jucând o parte din venituri, jucând cea mai mare parte din venituri și, în cele din urmă, jucând toate veniturile. În această a treia etapă, individul poate căuta bani din împrumuturi, gajuri și, în cele din urmă, din infracțiuni.  

- A devenit și fotbalul din Bulgaria o anexă a caselor de pariuri sportive?

Prima ligă profesionistă de fotbal din Bulgaria poartă numele unuia dintre cei mai mari operatori de pariuri din Bulgaria. Aproape toate echipele de fotbal sunt sponsorizate de operatorii de jocuri de noroc, iar tricourile lor au un logo cu jocuri de noroc. După cum îmi place să spun, sponsorizarea sporturilor de către jocurile de noroc nu este un gest de bunăvoință, ci o investiție, deoarece sportul și jocurile de noroc sunt inseparabile. 

- Cum se manifestă fenomenul jocurilor de noroc în Bulgaria asupra oamenilor? 

Dependența de jocurile de noroc este cea mai mortală dependență dintre toate. Este, de asemenea, dependența care face cele mai tinere victime. Dependenții de jocuri de noroc mor, de obicei, fie de atac de cord, fie se sinucid. Rareori dependența de jocuri de noroc vine singură. De obicei, este însoțită de dependența de alcool sau de droguri. Dependența de jocuri de noroc este, de asemenea, un factor de implicare în comportamente infracționale.

Avocata Silvia Petkova mai spune pentru Republica că și în Bulgaria există săli de pariuri sportive și jocuri de noroc la fiecare colț de stradă și la parterul blocurilor, dar și în satele mici. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    E clar că cei de la butoane fac bani buni din jocurile de noroc, cum făceau și din comerțul cu câini vagabonzi. E o afacere. O să dispară, dar nu prea curând.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Comertul (cu ca)ini vagabonzi? Poti sa fi mai explicita , deoarece m-ai facut curios.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Valentin check icon
      În modul cel mai divers cu putință. Se aduceau pui de la țară și se treceau pe liste pentru a se obține bani, străzile erau pline cu magazine cu mâncare de câini (aveam vreo 4 doar pe strada mea), clinici particulare etc. Era vad. Au dispărut instant când au dispărut și câinii. Îmi imaginez că existau interese, cum există și în jocurile de noroc. Nu poți știi cine se află în spatele diverselor firme private, amanete, etc. E o industrie, în jurul căreia infloresc alte mici industrii.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult