Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Într-o zi caldă de primăvară, caloriferele din spital frigeau, iar ferestrele erau toate deschise. Despre ineficiența energetică a clădirilor publice

Am să încep cu o scurtă relatare de la Cluj.

Înaintea sărbătorii de Paşte, am ajuns la Clinica de Neurologie cu tatăl meu, care a fost internat acolo timp de câteva zile. Dincolo de starea emoţională şi de îngrijorări, am avut şi revelaţia a cât de multe se pot face pentru binele pacienţilor şi a corpului medical, pornind chiar de la modul în care utilizăm energia în spitale.

Deşi afară se împrimăvărase bine, caloriferele ardeau la propriu, iar ferestrele în aproape toate saloanele erau deschise. 

Deşi lumina Soarelui în plină zi a pătruns plăcut în clădire, toate lămpile fluorescente erau pornite sau, mai bine zis, neoprite de cine ştie când, şi în saloane, şi pe coridoare. Iar lucrul cel mai important pentru pacienţi şi pentru medici, asistente şi aparţinători e faptul că în spitalele noastre, calitatea aerului interior este grav afectată, prin lipsa sistemelor de ventilație și filtrare a aerului respirat.

Salonul în care a fost tatăl meu, mai găzduia încă 5 bărbaţi şi pot descrie mirosul (cu fereastra deschisă): un amestec greu de haine, pantofi, odor de toaletă, medicamente. Chiar dacă modul în care descriu această stare de fapt poate trezi un zâmbet uşor, situaţia este cu adevărat apăsătoare şi de o importanţă semnificativă pentru sănătatea fizică și psihică a pacienţilor.

Suntem în perioada în care salarizarea personalului medical la nivel național a crescut, probabil decent. Este şi componenta de costuri la nivelul unui spital, cu impact ridicat în buget. Vine apoi bugetul alocat medicamentelor şi bugetul pentru dotări cu aparatură medicală şi consumabile. Rămâne şi bugetul de cheltuieli publice pentru asigurarea utilităţilor (electricitate, încălzire, apă), respectiv pentru întreţinerea şi reparaţiile curente ale clădirilor de spital.

Acest buget reprezintă totuşi o componentă semnificativă, în topul cheltuielilor unui spital şi aşa cum am menţionat mai sus, în mare parte banii alocaţi se pierd odată cu ineficienţa energetică ridicată.

În acelaşi timp cu ineficienţa energetică din spitale, avem şi o altă situaţie prezentă în majoritatea clădirilor publice: sărăcia energetică. Pentru că utilizăm energia cu costuri ridicate şi nu asigurăm confortul interior în clădiri: căldura este ori în exces sau se întâmplă să fie rece în părţile nordice ale clădirilor, iluminatul este deficitar raportat la standarde şi, mai ales, calitatea aerului interior este degradată semnificativ, fapt pus în evidență prin măsurători repetate în mai mult de 300 de clădiri publice, inclusiv spitale prin audituri energetice.

Avem această coexistenţă a ineficienţei energetice cu sărăcia energetică, două mari probleme cu impact atât de ridicat asupra oamenilor, asupra pacienţilor şi personalului medical din spitale. Două mari oportunităţi care pot fi abordate şi strategic prin politici şi alocări bugetare prioritare, dar şi individual la nivel de management al spitalelor și bugetelor aferente.

Din studiile realizate de Societatea Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER), potenţialul de creştere a eficienţei energetice în spitale şi de reducere a costurilor cu utilităţile este de peste 45%, în condiţiile aplicării unui pachet minimal de soluţii, cu amortizare de sub 5 ani, din economiile generate. Imediat după punerea în practică a soluțiilor, sumele alocate înainte pentru plata facturilor energetice – economiile de energie, pot fi utilizate pentru suplimentări în bugetul de medicamente şi tratamente medicale, de exemplu. 

Modernizarea şi creşterea performanţei energetice în spitale, atrage implicit creşterea confortului interior pentru pacienţi şi corpul medical, aspectul de esenţă în toată această realitate reflectată.

Pe lângă investiţiile binevenite în salarizare, indiferent de culoarea politică a factorilor decizionali, este prioritar să investim în condiţiile de spitalizare pentru pacienţi şi de muncă pentru medici, care acum în peste 90% din spitalele publice, sunt grav afectate de ineficienţa energetică şi de sărăcia energetică din clădiri.

Modernizările clădirilor publice se pot realiza prin investiţii din fonduri nerambursabile disponibile (EU POR 3.1.b; norvegiene, elveţiene etc.), respectiv pot atrage investiţii rambursabile prin Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE), bancabile sau prin parteneriate public-private, unde companiile de servicii energetice sunt demult pregătite să le iniţieze, prin asumarea performanţei energetice și a parametrilor de confort.

Investiţiile atrag locuri de muncă, implicarea companiilor locale, taxe şi impozite plătite, dezvoltare durabilă.

Recent, am încheiat un curs post-universitar pentru formarea Managerilor Energetici pentru clădiri și localități, în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Avem astfel, prima serie de manageri energetici pentru clădiri și localități din și pentru mai multe orașe din România: Cluj, Târgu-Mureș, Braşov, Sighetu Marmației, Turda, Beiuș, Suceava, Baia Mare, Gherla, Alba Iulia.

La finalul cursului am organizat o sesiune de dezbateri privind managementul energetic urban și industrial, impactul acestor acțiuni și cum această generație de manageri energetici își poate asuma misiunea în orașe și clădiri, și cu suportul ANRE.

Lectorii au provenit din specializări relevante, după cum urmează: Prof. Dan Micu (coordonator curs), Prof. Șerban Țigănaș (Arhitectură și Urbanism), Prof. Ioan Moga (Energetica clădirilor), Prof. Nicoleta Cobîrzan (Materiale de construcții), Prof. Ligia Moga (coordonator masterat Clădiri verzi), Ing. Anca Măgurean (Audit energetic pentru clădiri), Prof. Dorin Beu (Ingineria iluminatului), Prof. Florin Domnița (Calitatea aerului interior), Prof. Valentin Sita (Sisteme de automatizare de tip SCADA / BMS), Prof. Mugur Bălan (Surse regenerabile de energie), Ing. Izabella Geapana (Sistemul de management energetic ISO 50001), Dr. Andrei Ceclan (Energetica urbană).

Iar concluziile dezbaterii au fost concretizate în câteva cuvinte cheie: colaborare, reţea de schimb de experienţă, oraşele sunt despre oameni, responsabilitate, orientarea spre soluţii.

Iată aşadar, cum dincolo de aspectele tehnice şi de formare sau dezvoltare a competenţelor profesionale, din acest curs post-universitar am desprins ce înseamnă managementul energetic, ca rol îndeplinit de profesionişti, ca activităţi cu impact şi rezultate.

Fie că vorbim de creşterea eficienţei în industrie, în clădiri sau la nivelul oraşelor, avem în relatarea de mai sus exemplul unei setări potrivite a atitudinii oamenilor, a celor care zi de zi se ocupă cu acest domeniu al eficienţei energetice.

Pentru că materializarea proiectelor, punerea lor în practică într-un mod profesionist şi calitativ vine din atitudinea noastră, vine din cât de bine şi cât de deschişi suntem şi ştim să colaborăm, să comunicăm eficient – chiar când facem eficienţă energetică – să avem aşteptări şi obiective clare, transparente şi ambiţioase.

Şi ajungem din nou la specialiştii care abordează aceste proiecte, pentru că şi eficienţa energetică este despre şi pentru oameni. Colaborarea în echipă, orientarea înspre soluţii, asumarea responsabilităţii şi profesionalismul sunt elementele cheie, care concură la o atitudine pozitivă şi constructivă.

În acelaşi spirit de abordare, povestea noastră se poate extinde şi pentru industrie, pentru o companie industrială privată, naţională sau multinatională, unde obiectivele şi bugetele sunt riguros stabilite şi unde potenţialul de eficienţă energetică este ridicat şi atractiv.

Încrederea în rezultate, transparenţa în măsurarea şi verificarea economiilor de energie, instruirea şi profesionalizarea sunt aspectele cheie care fac ca şi aici eficienţa energetică să devină realitate.

Haideţi să credem în aceste oportunităţi şi să facem ce ţine de fiecare ca ele să devină realităţi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • becuri led, si la stilul (citat) de iluminat permanent, se amortizeaza nu in 5 ani ci in prima luna
    si au o durata de viata de cca30.000 ore = 10 ani cu 10 ore pe zi (poate doar 20.000 desi la unele scrie si 40.000) adica scutesc cheltuielile cu schimbarea celeor cu vapori de mercur (economicele de alta data, oricum cam toxice)
    si nici nu trebuie sa fie philips, cele chinezesti fac aceiasi treaba

    in ce priveste caloriferele, poate ca ar trebui suprimata subventia de la primarie si vor deveni mai chibzuiti!
    • Like 0
  • Inca o problema de pus pe lista. Nimic nou.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult