Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Învățământul din România are de toate, doar intrări separate îi lipsesc pentru a fi perfect

in liceu - Bucuresti

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Cum să spui că elevul și dascălul sunt „categorii sociale diferite"?! Pe ce lume trăiești ca să gândești așa ceva?

Nici măcar regii nu cred că și-ar permite să vorbească în ziua de astăzi astfel.

Există o singură categorie diferită - sau ar trebui să existe - între elev și profesor, dar nu socială, ci legată de cultură, de știință, de faptul că profesorul e un model pentru micuții ucenici.

Cum să spui că folosirea aceleiași intrări „uzurpa imaginea cadrului didactic"?!

Nu intrarea pe aceeași ușă uzurpă imaginea cadrului didactic, ci lipsa de știință, lipsa de empatie, lipsa de cunoștințe, care să te facă model și mentor.

Nu prin intrări prin uși diferite se păstrează imaginea cadrului didactic, ci prin câștigarea respectului în munca de fiecare zi. Să ajungi să fii atât de bun ca profesor, încât elevul să se dea deoparte din fața ta, la intrare, cu venerație.

Concluzia mea: Și profesorii și elevii pot și trebuie să intre pe aceeași ușă, iar cea care a spus  asta poate că nu are ce căuta în nicio școală, pe nicio ușă. Poate locul ei nu este acolo. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Înainte de a decide ce îşi pot permite regii şi cine are ce căuta în şcoală, n-ar fi mai bine să puneţi mâna şi să citiţi ceva sociologie? După ce aflaţi despre teoria categorisirii şi înţelegeţi ce sunt categoriile sociale (nu clasele sociale!) nu strică să recitiţi definiţia tupeului... Asta în caz că aveţi de gând să intraţi într-o şcoală, indiferent prin ce uşă!
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Da, are manuale cu erori, programe școlare cu erori, subiecte de examen cu erori. Are de toate. De aici și performanțele scăzute în testele PISA.
    • Like 0
  • Romania deja are deficit de profesori de stiinte exacte. In zece ani se pare ca va fi o problema serioasa. Si asta venind peste scaderea calitatii absolventilor care ajung in invatamant. Puneti profesorii sa se impinga cu elevii la intrarea in scoala si veti vedea cum o sa fie si mai putini doritori sa lucreze in invatamant. Noroc bun!
    • Like 1
  • Marina check icon
    De ce transformăm spusele acelei profesoare în dezbatere națională? De unde știm ce spun profesorii? Elevii au cerut intrare comună cu profesorii. Nu cred că e o necesitate, mai degrabă un principiu. Și e corect principiul.
    Elev fiind, nu aș fi dorit să mă întâlnesc prea des cu profesorii în afara clasei. Nu că am fi fost categorii sociale diferite, dar categorii de vârstă diferite eram și nu-i voiam pe adulți în bucătăria noastră.
    Spun și eu ca mulți alții: mult zgomot pentru nimic.
    • Like 0
  • Inca nu am scos iobagia din mintea noastra, inca vedem pe altii inferiori.
    • Like 2
  • Flor check icon
    O sa-mi spuneti ca nici domnu' Trandafir nu mai exista, nici scolari precum Sadoveanu...., ca vremurile sunt altele, ca scoala nu poate ramane in urma avansului societatii. Si totusi, indiferent de vremuri, scoala ar fi trebuit sa ramana un loc in care, dincolo de predarea de cunostinte, sa existe preocuparea pentru cizelarea sufletelor tinere. Scoala romaneasca, si, probabil, scoala moderna, nu mai este un astfel de loc. Intre copii si invatatori/profesori rar se mai infiripa/transmite acea caldura umana pe care, unii dintre noi, o mai purtam, inca, in amintire, la zeci de ani de la terminarea ei. In ton cu intreaga societate, scoala a devenit un loc al tranzactiilor, inca de la primul contact. Invatatoarea fiului meu ne-a intampinat, in clasa intai, nu cu zambetul pe buze ci, cu intrebarea: "Pe dumneavoastra cine v-a recomandat?" La usa clasei se dezbateau telenovelele din ziua anterioara, in timp ce copii asteptau inca, la 8:20, inceperea orelor. In aceste conditii abia mai era timp de predat, daramite de transmis sentimente si de format caractere... Respectul fata de profesori nu se poate impune, ci se castiga de catre acestia prin intregul lor comportament si prin "daruirea" de care trebuie sa faca dovada in fiecare clipa. Intrarea pe usi separate nu face decat sa creeze impresia ca scoala nu este, asa cum ar trebui sa fie, locul unei intalniri fericite a intereselor comune elevi/dascali, un loc al transparentei si increderii reciproce totale!
    • Like 1


Îți recomandăm

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult