Foto: Inquam Photos
O discuție din cancelaria unei școli între mama unei eleve corigente la mai multe materii și un profesor scoate în evidență declinul prestigiului în învățământul românesc. Mama roagă cadrul didactic să o treacă examenul pe fiica ei, în speranța că aceasta va ajunge „măcar profesoară”. Întâmplarea a fost relatată de Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor universitar la SNSPA, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
„Vă dau replica unei mame într-o cancelarie de școală - povestită de o profesoară - care spune: «Vă rog frumos, treceți-o, treceți-o și pe ea, că e fată bună, vreau să termine liceul și pe urmă meargă la o facultate. » Ea era corigentă la vreo trei-patru materii. «Să meargă la o facultate, să iasă și ea măcar o profesoară ». Asta este viziunea unor părinți”, a conchis Dumitru Borțun.
Profesorul Dumitru Borțun (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Întrebat de moderator ce înseamnă „măcar”, Dumitru Borțun a răspuns: „Că e ultimul stadiu la care poți să speri: măcar atât, să iasă o profesoară. (Așa a ajuns funcția de dascăl în România?) Da, categoric asta e poziția meseriei în harta simbolică a societății românești”.
Cine a dinamitat, cine a pulverizat statutul profesorului în România? Politicul, societatea sau profesorii înșiși după 1989? „Sunt toate la un loc. Mulțumesc pentru întrebare. Toate la un loc concură. Deci o dată politicul, care n-a înțeles un lucru, cum nu înțeleg oamenii politici multe alte lucruri: în loc să gândească pe termen lung, cu bătaie lungă, gândesc pe termen scurt, de azi pe mâine. De altfel, orizontul de timp încastrat în conștiința oamenilor noștri politici este de 4 ani, ciclul electoral, mai mult nu-i duce mintea. Nici nu-i interesează. Deci, ca să gândești mai mult de 4 ani, înseamnă să gândești inutil, că nu te mai interesează dacă vei fi sau nu ales”, spune profesorul universitar.
„Copiii simt imediat asta, te scanează cum intri pe ușă și în momentul ăla și-au făcut o impresie”
El a vorbit despre necesitatea unei schimbări urgente în abordarea sistemului de educație, cu accent pe creșterea salariilor profesorilor, pentru a restabili prestigiul meseriei și pentru a atrage cei mai buni absolvenți în învățământ. Dumitru Borțun a subliniat și un exemplu sugestiv al influenței negative a unui individ îmbogățit peste noapte care respinge importanța educației în atingerea succesului în viață.
„Ca să gândești pe termen lung ar însemna să spui așa: Cum fac eu ca acest sistem al educației, al școlii, al învățământului să fie atractiv și să intre în el cei mai buni sau printre cei mai buni absolvenți de școală? Ridic salariile, pentru că marea majoritate a românilor dau respect și prestigiu după criteriul cât câștigi. Asta ar fi prima mișcare pentru a repoziționa meseria de dascăl în harta simbolică a societății românești. După care vin și altele. Pentru că în momentul în care vei avea o leafă mai bună, nu vei mai pleca de la școală ca să dai meditații acasă, nu vei mai umbla cu pantofi scâlciați, nu mai vii cu costume demodate, cu revere de acum 20 de ani. Copiii simt imediat treaba asta, te scanează cum intri pe ușă și în momentul ăla și-au făcut o impresie. «Merită să ajung ca ăsta sau nu merită? Nu merită». Mai au și acasă un îmbogățit peste noapte, care a ajuns la bani și care-i spune: «Lasă-mă cu ratații ăia ai tăi de la școală, că n-am nevoie! Uită-te la noi - patru mașini, patru case, ce-ți trebuie mai mult?! De ce să faci ce fac ei? Să ajungi ca ei?!» Deci în momentul în care profesorul, ca figură socială, este un contramodel, n-ai cum să speri la o școală performantă”, a explicat profesorul universitar Dumitru Borțun la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În ultima vreme citesc numai articole care pun carul înaintea boilor. Adică acest domn Borțun care îi învață cum se face politică și administrație pe studenții de la SNSPA, chiar crede că prestigiul unui profesor e dat de mărimea salariului, de forma reverului de la costum și de câți lei a dat pe încălțările cu care se prezintă la catedră? JALEEEEE! Asta se învață la SNSPA??? Suntem terminați, pe bune! We are dooooomed!!! Așa crede domnul Borțun că Socrate câștiga inimile și respectul oamenilor din agora, pe scurt, prestigiul? Aruncând pe umerii săi cea mai scumpă tunică și trăind într-o vilă de lux?
Poți să le faci salariul de 7 ori mai mare, că valoarea lor, a profesorilor, va rămâne aceeași. Sau, mai rău, ar scădea, fiind atrași în sistemul de învățământ diverși indivizi, doar de mirajul banilor și nicidecum de vocația de profesor. Pentru că, probabil asta nu se învață la SNSPA: în educație trebuie să ai vocație, altfel nu vei ajunge niciodată respectat de elevi, care te vor mirosi de la distanță că nu ai ce căuta acolo. Elevii respectă (chiar adoră) profesorul care face materia atractivă, interesantă, la ora căruia vin de plăcere și care uită că sună clopoțelul la sfârșitul orei. Am avut mulți astfel de profesori, unii bătrâni și ponosiți, alții tineri și exuberanți, nonconformiști, alții care fumau în timpul orei. Dar aveau darul de a te capta, de a te atrage în lumea lor. Așteptam cu sufletul la gură să înceapă ora lor.
Și, ca să vin cu un contraexemplu la "să se facă măcar profesor", vă spun că șeful promoției de la Facultatea de Electronică și telecomunicații cu care am absolvit și eu în anul de grație 1987, care ar fi putut să aleagă orice job care să-i aducă bani grămadă (după ‘90), ce carieră credeți că a îmbrățișat? Domnul Borțun? Aveți idee? A rămas asistent la facultatea absolvită și a urcat pe scara ierarhică, fiind acum profesor doctor inginer. Nu a ales să emigreze, nici să se bage slugă la vreo multinațională. Și repet, nu era vreun corijent, ci șeful promoției. Asta înseamnă vocație, pasiune și nu foamea în gât după bani, care, iată, un profesor universitar de la SNSPA crede că este motorul societății.
P.S. A nu se înțelege că salariile profesorilor trebuie să fie mizerabile. Ele trebuie aduse la un nivel decent și, în primul rând, ar trebui să reflecte nivelul de competență al fiecărui cadru didactic în parte.
Daca avea vreo competenta adevarata, avea firma proprie deja din anul 3 de facultate, "sluga" la multinationale ajung in special cei care la absolvire nu au lucrat deloc in facultate.
In vest nu exista asa ceva, sa termini facultatea si sa fii angajat pe loc tot in invatamantul superior. Este o aberatie monumentala, ce asa putea eu ca student sa invat de la unu care nu a lucrat in lumea real nici o zi?!
Ca absolvent esti obligat sa lucrezi o perioada minima, si apoi poti veni ca doctorand, dar nu inseamna angajat, ci bursier. Practic ii faci profesorului sarcinile cele mai de jos, nici vorba sa jungi la predat.
Eu am venit in invatamantul superior dintr-un institut de cercetare, pentru ca am fost dorit pentru ce puteam sa ofer studentilor, nu alte motive. Si am plecat la loc in privat dupa 10 ani, cand am constata ca acel mediu nu mai avea nimic comun cu invatamantul superior, deja adia a analfabetism functional la intrarea in facultate.
Urcatul pe scara ierarhica a sefului dumitale de promotie sa stii ca nu a fost o plimbare in parc, ci un sir nesfarsit de umilinte. Daca ar fi onest respectivul ar recunoaste ca nu ar mai lua de la capat aceasi viata.
De ce nu pleaca de acolo? pentru ca ... foamea'n gat... de ce credeti ca universitarul nu se agita la fel ca preuniversitarii ? Aveti cea mai mica idee la ce salarii au ajuns ? La fel ca si pe doctori, le-au inchis gura, i-au calmat... deja sunt peste nivelul din occident in unele ramuri.
Cât despre afirmația că un șef de promoție nu știe să facă nimic... m-am lămurit, suntem pe lungimi de undă diferite. Omul nu făcea “decât” cercetare și asta din ultimii anii de facultate...
Logica de fier, care face sens.
Examenele la liceu se promoveaza cu 5
Dar examenele de profesor, se promoveaza de foarte multe ori cu 2 sau 3.
Deci unde e problema? Domnisoara in cauza ar fi o buna profesoara.
Dar, vorbind de examenele de profesor, ce înțelegi tu că se promovează și cu 2 sau 3? Că intră la ore???
Hai să-ți explic eu cum stă treaba - examenul de profesor se pică și cu 10. Cum? Nu există locuri pentru cei care îl iau și uite așa devin suplinitori și încearcă din nou la anul.
Chiar sper ca domnișoara în cauză să le predea copiilor și nepoților tăi. Ba, mai mult, sper să fie și o materie „importantă”, adică din aia de examen.
-1 Invatatorul ,
-2 Primarul
-3 preotul satului , Desi era asa intr-un con de umbra ,la noi in sat se tinaeau toate obiceiurile si traditiile crestine in acele vremuri comuniste ,Dar cartea era carte , si scoa era scoala . Erau respectate si se invata carte ,
Dar acum ,vai de ei copii ,(unii ) caci mai sunt si exceptii . Un caz concret , eram pe santier si era un domn tanar inginer ,Se punea problema ,sa se faca apa calda ptr muncitori ,Si le-am dat ideia cu o teava din polietilena cu dim de 23 mm lungime de 50 ml,facuta spirala pe un suport plat pe acoperisul containerului ,sub razele solare se incalzea apa ,S-a pus problema ,cata apa calda este in acea teava ??
---D--l ing , constructor ,s-a scarpinat dupa ceafa si nu a stiut sa calculeze ,volumul unui cilindru , cu dim ,de 23 mm si generatoarea =50 ml ,!!!! S-a sucit ,s-a invartit si nu a stiut ,,clar ! Aveam un creion de tampalrie in mana ,si pe o scansura ,i-am facut calcul la fix , Dar nu pot sa uit povestea reala !!
SITUAȚIA 2. Georgescu face o descoperire interesantă: în podul casei dă peste un magnetofon nou-nouț. Fabricat cu mulți ani în urmă, dar nefolosit, cu țipla intactă. Zero uzură. Georgescu îl pune în vânzare pe internet, și pentru că e nou, pentru că e o marcă de răsunet, cere 1500 de lei. Nu un preț exorbitant, dar nici unul mic pentru un aparat complet nefolosit. Și totuși nu i-l cumpără nimeni. De ce? Și ce răspuns i-am da lui Georgescu? Poate pentru că nimeni nu mai e interesat de un magnetofon, când îți poți cumpăra un sistem cu Wi-Fi și mp3 la un preț decent?
Da, educația noastră a funcționat, dar ea a DESERVIT O ECONOMIE CENTRALIZATĂ, cu principii socialiste. Cât de greu e să înțelegem că o educație pe principii socialiste nu are ce căuta într-o societate CAPITALISTĂ? În caz că nu știați, am trecut de la comunism la capitalism. E bine, e rău? Habar n-am, dar e un fapt: suntem în capitalism! Întrebarea corectă ar fi de ce nu s-a trecut încă din anii 90 la un sistem occidental de educație? Răspunsul e simplu: din teamă. Sistemele comuniste de educație sunt segmentate, însemnând puzderie de materii și un aparat impresionant de profesori. Sistemele performante au, de exemplu, o disciplină numită SCIENCE, unde se fac, transdisciplinar, geografie, biologie etc. Cu alte cuvinte au un aparat redus, fiind economice și ergonomice.
O asemenea schimbare ar fi fost un șoc pentru acele 18 ore de catedră și ar fi dus la concedieri masive. Ce partid politic și-ar asuma o asemenea reformă? Niciunul. Așa se face că târâm după noi leșul unui sistem din altă lume, iar profesorul nu prea există pentru că actualmente nu prea există educație.
Un alt exemplu: învățământul superior. Cum definești o facultate bună? Păi o facultate în care există un număr mare de absolvenți, în care studenții au medii mari, realizări etc. Nimic mai greșit. În realitate, o facultate ar trebui să fie considerată bună în funcție de numărul de absolvenți care se angajează în specialitatea respectivă. Ce folos să ai secții întregi de doctori docenți, dacă aceștia ajung să vândă burgeri și pizza? Dacă s-ar aplica principiul UTILITĂȚII, multe facultăți s-ar desființa. Se vrea acest lucru? Nu, evident.
O schimbare radicală va exista, dar nu va fi făcută de noi, ci de generația viitoare. CEI LIPSIȚI DE NOSTALGIE, pentru nostalgia este otrava care ne ține pe loc. Din fericire, generațiile tinere nu o au.
Tu nu vezi că sistemele alea socialiste produc olimpici pe bandă rulantă?
Ce produc sistemele capitaliste? Diplome cu valoare mai mică decât hârtia pe care sunt tipărite. Absolvenții de școală capitalistă sunt analfabeți funcționali, nu știu, de exemplu, că Ghana e un stat din Africa, sua spun că Budapesta e capitala Bulgariei...
Dacă un absolvent de școală comunistă era pregătit să lucreze în fabrică, magazine sau oriunde altundeva, unde este pregătit să lucreze un absolvent de școală capitalistă? Răspunsul - nicăieri. Este o diferență de 10 trepte între ce li se cere la cel mai banal loc de muncă și ce li se bagă în cap în școlile adaptate societății capitaliste.
Spun că li se bagă în cap pentru că asta nu se numește învățat. Li se spune că au numia drepturi, că profesorul sau orice superior este un neica nimeni și că orice li se întâmplă au numai drepturi. Ce nu li se spune e că în momentul în care au terminat cei 12 ani de frecat menta, + încă 3-4 pe la jumătate din ei, gata, nu mai au nici un drept. Și de aici diferențele, pretențiile exorbitante și mentalitatea diplomei și a muncii aproape inexistente, dar cu pretenții de plată colosale.
Așa că, înainte să vrei o școală capitalistă, gândește-te la ce produce, că numai absolvenți nu se pot numi.