Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Investitorii străini și români: OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susțin modernizarea economiei și calitatea vieții populației. Introducerea unui șoc nejustificat riscă să le arunce într-o criză profundă

Foto: Guliver/Getty Images

Coaliția pentru Dezvoltarea României, din care fac parte organizații ale investitorilor străini, avertizează într-o scrisoare adresată premierului Viorica Dăncilă că OUG 114 va genera efecte serioase asupra economiei, efecte care nu pot fi calculate încă pe deplin. 

Imagine dintr-o companie

„Ceea ce a contrariat în mod deosebit mediul de afaceri este că OuG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susțin modernizarea economiei și calitatea vieții populației: sectorul energetic, sectorul telecomunicațiilor, sectorul financiar-bancar și piața de capital. Inducerea unui șoc nejustificat în aceste sectoare riscă să le împingă într-o criză profundă. Oamenii de afaceri pe care CDR îi reprezintă, români și străini deopotrivă, sunt uimiți de maniera antagonică în care necesitatea măsurilor a fost prezentată și de sugestia că mediul privat- în special companiile străine - este cauza eșecurilorstatului de a colecta taxe și impozite. Aceste sectoare, cu o contribuție semnificativă la bugetul de stat și la economia României au fost acuzate că lucrează în detrimentul tuturor clienților lor și al țării unde fac afaceri și unde au investit miliarde de euro. Este de neînțeles o astfel de atitudine față de oamenii de afaceri și activitățile derulate de mediul privat când guvernarea își propune să aibă creștere economică tot mai mare. CDR nu înțelege cum vor câștiga cetățenii țării din retragerea intempestivă a administratorilor de fonduri de pensii private din România, din pierderea profitabilității sectorului bancar, din slăbirea pieței de capital locale și din stoparea unor investiții majore care ar fi putut să aibă loc în sectorul comunicațiilor și cel energetic”, se arată în scrisoarea trimisă de către investitorii români și străini guvernanților. 

Potrivit acestora, Introducerea unei taxe pe activele bancare, disproporționată față de dimensiunea sistemului și raportarea ei la indicele ROBOR este un element de natură să inducă confuzie și să prejudicieze statutul de economie de piață. 

„Creșterea ROBOR este în principal cauzată de inflație, de deficitul bugetar, de politicile guvernamentale și nu de bănci. În plus, chiar dacă taxarea activelor financiare ale băncilor nu ar fi legată de ROBOR, nivelul prezent al acesteia (de cca 1,2% pe an) depășește orice altă taxă similară din Europa. Taxa va fi aplicată unei baze de active care include cash-ul, rezervele obligatorii depuse la Banca Națională și obligațiunile de stat, o prevedere unică din informațiile noastre în UE sau în lume. Includerea obligațiunilor de stat în baza de taxare distorsionează competiția pentru băncile locale care dețin titluri de stat față de cele nerezidente sau de orice altă categorie de deținător nerezident. Nivelul actual al taxei este triplu față de rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani, de 0,44%. Alte țări care au introdus o taxă similară au avut drept motivație recuperarea fondurilor suplimentare utilizate de stat pentru salvarea băncilor cu probleme după criza financiară din 2008, ceea ce nu este cazul în România. Dimpotrivă, nivelul investițiilor aduse în România de către băncile străine se ridică la miliarde de euro”, se arată în documentul citat.

Aceste face referire la un studiu al BNR care arată că,în doi ani, tudiul de impact realizat de Banca Națională a României, 27 de bănci, ar putea să nu mai dispună de suficiente fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerințelor globale de capital impuse de legislația europeană. Cele 27 de bănci vor trebui să le ceară acționarilor în 2020 un aport suplimentar de capital de cel puțin câteva miliarde de euro, scrie CDR.

Măsurile prevăzute de OUG 114 vor avea efecte negative asupra Pilonului II de pensii, asupra industriei telecomunicațiilor și sectorului energetic, avertizează investitorii. 

„Din analiza de impact realizată de ASF, administratorilor fondurilor de pensii private le sunt impuse cerințesuplimentare de capital complet nerezonabile, fără o fundamentare a riscurilor care ar trebui acoperite de acest capital suplimentar. Administratorii celor șapte fonduri de pensii private vor trebui să își crească capitalurile proprii cu aproximativ 800 de milioane de euro doar în 2019, adică de 11 ori mai mult decât în prezent și de două ori mai mult decât toate comisioanele brute încasate de toți administratorii Pilonului II în cei 11 ani de funcționare a sistemului. Guvernul nu a oferit niciun fel de justificare pentru impunerea unor cerințe de capital atât de stricte în paralel cu reducerea cu până la 70% a nivelului comisioanelor de administrare permise”, arată aceștia. 

În ceea ce privește telecomunicațiile, pragurile minime stabilite de OuG 114 pentru participarea la licitațiile pentru spectrul de bandă par a fi atât de ridicate încât vor descuraja orice investiții semnificative în viitor, spun investitorii străini. „În contextul în care România, inclusiv la momentul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, și-a asumat obiective precum digitalizarea economiei și administrației ca priorități naționale este de neînțeles de ce Guvernul optează pentru un regim de taxare punitiv și descurajant în acest domeniu. Infrastructura de telecomunicații care este fundația și catalizatorul multor altor sectoare și progresul către o economie digitală avansată este periclitată de OuG 114. În acest context, realizarea obiectivelor Agendei Digitale pentru Europa privind accesul la serviciile de comunicații de bandă largă până în 2020, precum și implementarea "Planului de acțiuni: 5G pentru Europa" privind introducerea coordonată a serviciilor 5G în Uniune , inclusiv în România, sunt puse în real pericol”, susține CDR.

„În sectorul energetic situația este, de asemenea, îngrijorătoare. Este vorba de un sector unde, din nou, necesarul de investiții este foarte mare și statul român nu are nici pe departe resursele necesare pentru a le face pe toate în următoarele două decenii. Decapitalizarea sectorului în urma acestei ordonanțe va încetini și mai tare ritmul investițiilor. Eforturile de până acum de liberalizare și de-reglementare a piețelor de gaz și electricitate au reprezentat un progres însemnat, în ciuda unor deficiențe încă semnificative care ar fi trebuit să fie adresate, dar nu în felul în care o face OuG 114”, transmit investitorii Guvernului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai rau este ca si o parte si cealalta spune adevarul despre adversar intr-o masura mai mica ori mai mare. Din pacate doua rele nu fac una buna.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult