Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Irina Mărgărint, medic specialist chirurgie cardiovasculară la Spitalul „Marie Curie”: „E periculos când nu te îndoiești deloc de tine și crezi că poți să faci mai mult decât poți la momentul respectiv”

Irina Mărgărint

O mie de copii se nasc anual în România cu o boală cardiacă. Unii dintre ei au noroc și ajung să fie operați într-unul dintre puținele centre de cardiochirurgie din țară. Alții pleacă la intervenție în străinătate, cu formular, pe banii statului român, sau individual, pe banii familiei. Jumătate dintre copiii cu inima bolnavă rămân însă pe o listă de așteptare sau mor.

Cardiochirurgia pediatrică nu e specializare tentantă în România, dovadă numărul redus al celor care o aleg în rezidențiat. E grea, migăloasă, solicitantă și plină de neprevăzut. Total diferită de adulți. Dacă la un adult cardiac ai patru mari probleme - ce presupun cam zece tipuri de intervenții, la un copil, adesea nou-născut, apare provocarea: sunt valve anormal conformate, sunt defecte în interiorul inimii, vase care pleacă de unde nu trebuie, iar asta înseamnă zeci de intervenții diferite. „E o chirurgie frumoasă”, spune Irina Mărgărint, cardiochirurg pediatru la Spitalul de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București.

Despre Mărgărint, dr Tammam Yussef, unul dintre cei mai buni practicieni din lume și șeful echipei medicale de Cardiochirurgie la „Marie Curie”, spune că este „un talent impecabil, un viitor briliant cardiochirurg vascular din România”: „Mă simt liniștit că îi predau ștafeta”.

La 32 de ani, Irina Mărgărint este una dintre puținele femei cardiochirurg din țară. Și-a ales specializarea la finalului anului IV de Medicină, după un stagiu de practică la Spitalul Militar Central. „Am mers cu prietena mea cea mai bună la Chirurgie cardiacă, în secția doctorului Mocanu. Plecam cu fluturi în stomac de acolo”, povestește Mărgărint, care visase până la acel moment să facă medicină de urgență.

Fiică de medici, cu specializare Pediatrie, respectiv Medicină de familie, și-a anunțat părinții, prin clasa a șaptea, că vrea să devină doctor: „Mama mi-a spus că e cam devreme”, ține minte Irina, care însă nu s-a răzgândit. „Visam medicină de urgență. În liceu, în pauzele de învățat urmăream un documentar pe Discovery, «Viața la camera de gardă». Și asta îmi doream să fac”.

În 2012, când a intrat la rezidențiat, se hotărâse: Chirurgie cardiacă, așa că a ales un centru de excelență - Institutul pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, iar un semestru a lucrat în Franța, la Clinica Louis Pradel din Lyon. „Aș fi stat mai mult”, spune acum retrospectiv, „dar a fost cuvântul pe care i l-am dat profesorului meu: că voi sta doar un semestru” .

În anul V de rezidențiat, profesorul V. Iliescu i-a sugerat Cardiochirurgia pediatrică. „Nu am simțit ca dumnealui atunci”, spune Irina Mărgărint, dar l-a ascultat. Așa a ajuns la „Marie Curie”, în Centrul de Cardiochirurgie construit de Inima Copiilor. Tot aici era și Cristian Bulescu, „coleg de facultate și medic decent”, cu care s-a înțeles în timpul studiilor. Dar la scurtă vreme, acesta a plecat în Franța. „M-am trezit singură, dar m-am adaptat. Mi se pare că în viață Dumnezeu mă duce unde trebuie să ajung”. 

Începutul a fost greu, mărturisește medicul. „Nu mai făcusem și nu mai văzusem astfel de intervenții. Asta pentru că, în rezidențiat nu e interes pentru chirurgia cardiacă pediatrică. De ani buni nu s-au operat copii. Nu vezi, nu știi despre ce e vorba. Cu toții, când ajungem la „C.C. Iliescu”, am vrea să rămânem acolo: începem cu adulții. Ne obișnuim cu ei, cu patologia lor, cu conformația lor. La Fundeni e un centru foarte bun și ce se face acolo se face bine. Aici sunt copii. Unii cântăresc 900 de grame, precum cel operat de doctorul Tammam, în 2018, cu persistență de canal arterial”.

Recunoaște că au fost și sunt momente grele, dar și-a asumat decizia și alegerea: „Dacă m-am băgat în asta, atunci merg până la capăt”.

Nu i se pare potrivit să vorbească despre sine și spune că tot ce se întâmplă înainte de intrarea în sală, în timpul intervenției și ulterior, e „un efort cumulat, de echipă”. Practic, în jurul fiecărui copil - din cei aproape 200 câți sunt salvați în clinica de la „Marie Curie”-, e un întreg sat: anestezist, asistent de anestezie, asistent de chirurgie, asistent de plagă, trei chirurgi, perfuzionist, medic terapie, asistenți de terapie intensivă, medici cardiologi, asistenți cardiologie, neonatolog (dacă pacientul e nou-născut).

„De obicei, primim lista de pacienți – împărțiți pe zile. E un efort cumulat al Dadianei Safta și al medicilor cardiologi. Avem fiecare pacient fișat, iar în preziua intervenței citim din nou detaliile – grupa de sânge, patologia, boala de fond a fiecăruia”.

Ce face Irina Mărgărint înainte de operație? „Încerc să îi pregătesc pe părinți, pe mamele minore, să le explic riscurile, complicațiile...Aș vrea să fac asta nu cu o zi înainte, ci mai din vreme, ca oamenii să se gândească.  

Dacă sunt foarte stresată, în noaptea de dinainte se întâmplă să visez pașii pe care îi am de parcurs, manevrele medicale, iar când intru în sală mă gândesc la Dumnezeu: să aibă grijă ce fac, ca să nu-i fac cuiva rău”.

În timpul operației? „Mă gândesc la lucrurile pe care le fac; mă gândesc Dumnezeu. Nu se întâmplă nimic fără El”.

La finalul unei zile în care se salvează copii, Irina Mărgărint se bucură. O bucurie curată, care apare în mai multe momente: când pacientul iese din sală, când un bebeluș care a mers greu post operator își revine și scapă și de dializă, când execută o nouă manevră medicală sau intervenție, avându-l pe doctorul Tammam în backup..

Acum, după doi ani de sală, unde intră alături de doctorul Tammam, în cadrul misiunilor medicale lunare organizate de asociația Inima Copiilor la București, și după stagiile la clinici din Italia, Irinei Mărgărint chirurgia cardiacă pentru copii i se pare „frumoasă și cu perspective”.

„După ce am început să înțeleg mai mult patologia, după vizitele în Italia, totul a cântărit altfel. Am văzut mult mai multe, am întâlnit oameni care au răbdare și sunt dispuși să te învețe.

Sunt cardiochirurgi care spun așa: «te uiți, vezi și trebuie să faci». Sunt și ceilalți, care te pun să faci, dar stau lângă tine și îți spun cum să faci. Pentru mine asta funcționează mai bine. Sigur, citești acasă, dar furi de la fiecare chirurg pe care îl întâlnești.

Nu fac mai mult decât fac – un defect septal ventricular, un defect septal atrial; nu cazuri complicate”, spune Irina Mărgărint. „Eu am nevoie ca cineva mai mare decât mine să considere că pot; am nevoie să mă evalueze; să-mi dea un vot de încredere.

E periculos când nu te îndoiești deloc de tine și crezi că poți să faci mai mult decât poți la momentul respectiv.”

Iar doctorul Tammam Youssef are încredere în chirurgul Irina Mărgărint. „Mă simt liniștit că îi predau ștafeta”, afirmă acesta. „E un talent impecabil, un viitor briliant cardiochirurg vascular din România”.

Dar rămâne România alegerea Irinei Mărgărint? Ea spune că da. „Nu-mi doresc să plec din țară și nici din secția de aici. Oamenii ăștia sunt speciali, sunt tineri, ne formăm împreună. Sunt uniți și dedicați. Nu există «Sunt liber» dacă e nevoie de vreunul la blocul operator.

Ce îmi doresc? Să creștem, să fim cu adevărat buni din toate punctele de vedere, să învățăm, să fim oameni cu pacienții, să facem lucrurile ca la San Donato, în Italia, ca-n Franța, ca-n Marea Britanie. Îmi doresc să operăm constant, să avem suficienți anesteziști, chirurgi și asistenți și să avem o linie de gardă”. 

Poți spijini și tu misiunile medicale de la Cardiochirurgie "Marie Curie" trimițând un SMS cu textul LOVE la 8844. Detalii pe love.inimacopiilor.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult