Au fost șapte zile intense, pline de concerte și de relaxare la Cluj la a patra ediție a festivalului Jazz in the Park. Oameni relaxați în hamace, copii care se joacă în voie, tineri care se plimbă, citesc și apoi dansează cu foc, adulți, copii și vârstnici care se țin de mână și ascultă primul recital de pian în miez de noapte din Parcul Central din Cluj, mii de persoane în fața scenelor seara și noaptea și artiști care știu să te facă să vibrezi și să dansezi în fața scenei și atunci când plouă: dacă aș avea talent la desen, așa aș ilustra imaginea festivalului Jazz in the Park.
Și aș folosi multe zâmbete și culori, căci în cele șapte zile asta am văzut cel mai des. Unii oameni îmi spun că vin la festival după serviciu, alții își iau concediu când e festivalul, ca să se bucure de toate experiențele lui. Unii sunt clujeni, alții vin de la sute sau chiar mii de kilometri depărtare. Eu lucrez în timpul lui și, din spatele scenei, din fața ei sau pierdută pe alei prin parc simt energia pozitivă din jur. Și aud în jur multe limbi: engleză, franceză, spaniolă, germană, olandeză plus câteva neidentificate.Toți vorbim însă aceeași limbă.
La Jazz in the Park oamenii încep să vină de dimineață. Se așază pe pături sau în hamace, își aduc cu ei cartea pe care o citesc și se bucură de zeci de activități care au loc în parc: minigolf, cățărat, jocuri, târguri, lansări de carte, discuții informale cu artiștii. De la prânz se îndreaptă spre Classic Stage, acolo unde muzica clasică e la putere timp de trei ore, pentru ca mai apoi să se bucure de trupele care concertează pe Main și Secondary Stage: fenomenala Hindi Zahra, talentații băieți de la AaRON, energica Kovacs și mulți, mulți alții. Peste 40 în total.
Cum i-am cunoscut pe AaRON, Hindi Zahra, Benny Rietveld, Kovacs și pe Neil Cowley, pianistul lui Adele la Jazz in the Park
Ziua începe devreme și se termină în zori atunci când organizezi un festival ca Jazz in the Park, care animă un oraș întreg. Ai ocazia să cunoști peste 40 de trupe, dintre care unele vin pentru prima dată în România, cum sunt AaRON și Kovacs. Și care sună incredibil de bine. Așa de bine încât nu-ți explici cum se face că în țara noastră abia dacă apar în playlisturile radiourilor. Se aud la Guerrilla, îmi spune cu mândrie Bogdan Șerban, de la „Îmi place să Log Out”. După ce începi să-i asculți live îți dai seama de ce au așa un succes în străinătate, dar rămân, totuși, de nișă: sunt altfel. Și extraordinari, iar noi suntem mai puțin obișnuiți cu astfel de extreme. Hindi Zahra, AaRON și Kovacs sunt pentru mine revelațiile anului. Îi ascultasem online, dar live e...altfel.
Despre oameni și cifre
Am pornit de la dorința de a aduce muzica bună în locurile publice din oraș pentru că am crezut (și încă mai credem) că ne putem distra și dacă ascultăm muzică bună. Spre bucuria noastră am găsit peste 51.000 de oameni care cred la fel. Și am simțit că toți vrem același lucru. 51.000 e un număr impresionant, dar mai impresionant decât acest număr sunt reacțiile care vin spre noi acum, după ce festivalul s-a terminat și emoțiile s-au așezat.
Am învățat multe la ediția asta: am învățat că oamenii înfruntă ploaia și dansează sub stropii de ploaie dacă le oferi ceva cu adevărat valoros, am aflat că sunt tot mai mulți doritori de altfel de muzică, am aflat că oamenii bat sute sau mii de kilometri pentru a experimenta, pentru a descoperi și a se bucura. La festival a venit și Miluță Flueraș iar azi am privit fotografiile lui preț de vreo oră. Talentul lui de fotograf a scos ce-i mai frumos din eveniment.
Cum s-au strâns 12.200 euro din bilete neobligatorii
Am lăsat o urnă transparentă în parc, la Cluj. De fapt, am uitat-o pe iarbă timp de vreo 20 de minute. Când am găsit-o erau 17 lei în ea. Nu știu nici acum cine i-a lăsat, dar cred că știu de ce a făcut-o. Când le dai oamenilor ceva frumos, simt nevoia să-ți arate asta. Dacă în acea urnă s-au strâns 17 lei, în Fondul Jazz in the Park s-au adunat 12.200 de euro din bilete neobligatorii la festival. Adică oamenii veneau la festival - care e cu intrare liberă - și achitau un bilet neobligatoriu pentru că știu că astfel vom susține proiecte frumoase de artă experimentală.
Preparing for...Jazz in the Park 2017
Anul viitor o să vă invităm la ediția a 5-a. Deja începem pregătirile, discuțiile cu artiștii și ne gândim cum putem îmbunătăți experiența celor ce ne vor fi atunci alături. Până atunci...keep on jazzing! Ne poți urmări aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.