John McEnroe, despre înfrângerea Simonei Halep în partida cu Johanna Konta: „Dacă nu ştiaţi că publicul poate fi diferenţa dintre a câştiga şi a pierde, înseamnă că nu v-aţi uitat suficient la tenis”

Cuvântul „sănătos" și-a pierdut, treptat, orice conținut. A mânca sănătos a ajuns să însemne orice: piftie ca sănătate curată, un covrig cu banană dimineața, un suc de portocale la micul dejun. Fiecare are propriile mituri nutriționale, moștenite din familie sau preluate din anturaj și rețelele sociale. Puțini ajung să le pună cu adevărat sub semnul întrebării. Asta pentru că nimeni nu ne-a explicat, cu adevărat, ce se întâmplă în corpul nostru atunci când mâncăm.

Antreprenorii din România, în special cei care dețin firme mici, indiferent de domeniu, ar trebui să treacă peste tradiționalism, comoditate și suspiciuni și să implementeze cât mai repede inteligența artificială în cel puțin o activitate. Aceasta este ideea principală pe care am extras-o din workshop-ul „Cum devine AI-ul partenerul tău de business”, susținut de Matei Mișarca, Chapter Lead - AI Engineering Vodafone România, la BT Stup. Conform acestuia, inteligența artificială nu „vine”, ci este deja aici, iar cel mai mare risc este inacțiunea.

Din Gardianul Lumii, America a devenit Gangsterul Lumii. Europa trebuie să se apere nu numai de Rusia lui Putin, ci și de SUA lui Trump, care îi târnosește sistematic imaginea. Franța, Italia, Spania au abandonat strategia umilitoare: „Când te scuipă Trumpul, fă-te că plouă și întoarce și celălalt obraz”, refuzând net folosirea bazelor de pe teritoriul lor pentru războiul lui Trump cu Iran, ba chiar și survolul pentru avioanele militare americane.

Dl. Grindeanu avea dreptate, doar că a omis un „doar”: „Nu putem fi prizonierii unei guvernări care ia DOAR pâinea de pe masa românilor”, trebuia să spună dl. Grindeanu. Pentru că, la cât clefăiesc lăcustele astea lacome de la Partid, așteptați-vă să vă ia nu doar pâinea, ci și masa și casa cu totul.

Imaginați-vă că niște oameni care nu se pregătesc și nu sunt testați cu adevărat scapă nestingheriți pe străzi, șosele, autostrăzi, în România și UE. Conduc tiruri de zeci de tone, cărând mărfuri din toate categoriile (unele periculoase), camioane folosite în construcții și în general mijloace de transport care se manevrează greu, riscă să facă balans la manevre bruște, trebuie încărcate cu cap, cu anumite cantități, echilibrate prin modul în care sunt așezate produsele și așa mai departe.