Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Kind reminder. Dacă România s-a împrumutat mai scump decât Ungaria, atunci 1 din 2: 1. Cineva de la București a furat. 2. Regimul politico-economic de la București este mai șubred decât cel de la Budapesta

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă

 Foto: Inquam Photos / George Călin

România s-a împrumutat prin reprezentanții noștri USL Ciucă-Ciolacu în dolari la o dobândă de 7,22% pe zece ani, respectiv 7,57% pe treizeci de ani.

Adică ne-am împrumutat în dolari aproape la aceeași dobândă la care ne împrumutăm în lei (8% pe 10 ani acum), asta e „performanța”. Ați făcut și dvs. așa „performanță” vreodată? Dacă nu, atunci nici să nu încercați.

Coincidență, Ungaria s-a împrumutat tot zilele astea la dobânzi mai mici decât România. Vă reamintesc că Ungaria are:

- deficit bugetar cât al României;

- datorie publică mai mare decât a României;

- inflație mai mare decât a României;

- un cost al datoriei publice interne ușor mai ridicat decât al României, a ajuns la 11% anul trecut, acum a coborât spre 8%;

- doar 6 miliarde euro prin PNRR, în vreme ce România primește 30 miliarde;

- un guvern considerat oaia neagră din UE, care a dus o politică discordantă în raport cu NATO în ceea ce privește războiul din Ucraina;

- o creștere reală a PIB estimată până în 2030 de 2% anual, față de România care are 2,8% anual, deci o creștere a veniturilor bugetare mai mică decât în România, deci un risc mai mare de îndatorare decât România.

Mă întreb oare ce „performanță" ne așteaptă după rotativa între ministere? Pentru performanța asta vom plăti noi și copiii noștri, nu cei care ne conduc și cărora le cad banii din buzunare.

Oare la SRI știe cineva economie? Sau la DNA? Nimeni, nimic? Toată lumea mucles profesionist pe pensii speciale?

Cum e posibil ca guvernul să se împrumute de la populație pe un an, în lei, cu 7,65% (programul Fidelis din decembrie) și aproape simultan de pe piața globală, pe 30 de ani, în dolari, cu 7,67%?

Dacă ăsta nu e jaf, înseamnă că nu mai știm definiția jafului. Cum să te împrumuți în valută pe termen foarte lung (deci cu riscul valutar aferent) la o dobândă echivalentă cu cea pe termen scurt, care reflectă puseul de inflație actual, în moneda (RON) pe care tu însuți o produci?!

Asta se numește metoda Ciucă-Ciolacu. Te împrumuți la dobânzi mari de la străini pe seama populației interne. Românii nu au așa alternativă să își protejeze capitalul, economisirile de-o viață. Românii sunt expropriați prin inflație. Românii pierd când țin banii în bănci. Statul îi mulge de bani. Cine câștigă? Creditorii externi. 

Se cheamă export de avuție națională. Sau decapitalizarea țării. Și apoi ne mirăm de ce crește economia cu 2,8% în condițiile în care doar UE îți virează anual 5%, bezna minții.

Nu e prost cine cere, e prost cine dă. Dar aici nu e vorba doar de prostie. Acești guvernanți sunt un pericol public, un pericol pentru buzunarul fiecărui cetățean și iată, umblă liberi, fac afaceri financiare.

Dacă domnii Ciucă sau Ciolacu se duc să se împrumute la bancă - n-au nevoie, că le curg banii din buzunar, dar să zicem - atunci banca le dă un credit ipotecar în euro pe 30 de ani cu 6,39% DAE.

În schimb, dacă domnii Ciucă sau Ciolacu împrumută România - statul fiind cel mai sigur debitor, de altfel - ei se oferă să plătească 7,67% tot pe 30 de ani, în dolari. Leul s-a depreciat mai mult față de dolar decât față de euro în ultimii 5, 10, 17 sau câți ani vreți dvs. Deci, când România va plăti aceste rate, va plăti dobânda asta grasă plus deprecierea leului.

Cum poate să îți pese atât de puțin de țară? Cum să semnezi îndatorarea țării în niște condiții mai nefavorabile decât cele pe care le ai tu, simplu cetățean? Răspuns: tocmai d-aia. Îi doare în cot. Patriotismul lor este cea mai mare minciună. Plătesc proștii, mult după ce Ciucă și Ciolacu se vor pierde în negura istoriei.

Kind reminder. Dacă România s-a împrumutat mai scump decât Ungaria, atunci 1 din 2:

1. Cineva de la București a furat.

2. Regimul politico-economic de la București este mai șubred decât cel de la Budapesta.

Amuzant este că una lume bună refuză să creadă atât (1) cât și (2), ceea ce vorbește de la sine despre cine infiltrează facebook-ul: "Horror, horror, cum să spui dom'le că cineva fură la acest nivel? Să-ți fie rușine!", respectiv "România e clar tigrul Estului, economia noastră bazată pe inovare și stabilitatea noastră politică bat la fund sistemul josnic și mafiot al lui V. Orban + (bonus) acuși le arătăm noi austriecilor cine suntem."

Kind reminder, una din două.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu domnul meu, nu este nici un furt. Asa functioneaza pietele. Banuiesc ca ati auzit de "curbe inversate ale randamentului". Nu doar la noi se intampla, se intampla si in SUA si in Ungaria si in multe alte tari. Randamente mai mari pe termen scurt, fata de cele pe termen lung, care exprima temeri legate de riscurile imediate.

    Romania se imprumuta mai scump in VALUTA decat Ungaria pentru simplul fapt ca Ungaria are ratinguri S&P si Moody's mai bune. Imprumutul in valuta nu tine cont de riscul inflatiei in moneda nationala, ci de riscul de default, iar aici, deocamdata, Ungaria sta mai bine.

    Cei care spun ca ne-am imprumutat "mult mai scump" decat Ungaria sa vina sa si aduca o dovada: randamentul la o emisiune de eurobond-uri denominate in USD lansata de Ungaria in Ianuarie 2023, pe o scadenta similara. Nu cred ca gaseste.

    Romania s-a imprumutat la pretul pietei. Expunerea pe USD este mica, undeva la 10% din totalul datoriei. Structura datoriei publice este ~50% in lei, ~50% in EUR si USD.

    Romania s-a imprumutat in USD acum pentru un roll-over in conditiile in care Fed-ul a anuntat deja ca ratele in US vor fi "higher for longer", deci nu avea de ce sa astepte si apoi sa se imprumute si mai scump.

    Leul nu s-a depreciat mai mult fata de USD. ci USD s-a apreciat fata de alte valute, acum DXY este pe la ~104 (in scadere de la ~113 acum cateva luni) si a stat ani de zile de pe la ~90. Asa se intampla de fiecare data cand apare perspectiva unei crize, capitalurile se repliaza catre active in USD. In momentul in care situatia se detensioneaza, DXY incepe sa scada. Deci, exista o probabilitate mai mare ca leul sa se aprecieze fata de USD decat invers.
    • Like 1
  • ion check icon
    adevarat ! bravo !
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult